Vecinii de la nord au absentat în masă de la referendumul care trebuia să definească constituţional familia ca o uniune de bărbat şi femeie
Referendumul din România prin care tradiţionaliştii voiau definirea familiei în Constituţie ca o uniune dinte un bărbat şi o femeie, nu o uniune între soţi a eşuat, din pricină că nu a fost atins pragul de 30% de votanţi din numărul total al alegătorilor. Până la închiderea secţiilor de votare în România au votat abia 20,41% dintre cetăţenii cu drept de vot. Un astfel de rezultat nu a fost aşteptat nici de oamenii cu convingeri sociale şi liberale care au boicotat referendumul, în încerecarea de a îl priva de validitate din cauza prezenței scăzute.
Este un lucru binecunoscut că românii sunt religioşi şi respectă tradiţiile, Biserica Ortodoxă Română este o instituţie puternică, iar sistemul politic aproape în întregime a susţinut redefinirea familiei, lucru care a făcut, de altfel, obiectul referendumului. Partidul Social Democrat aflat la guvernare, Partidul Naţional Liberal, aflat în opoziţie, mişcarea fostului preşedinte Traian Băsescu (tot în opoziţie) şi-au declarat susţinerea pentru „familia tradiţională“ în detrimentul ”inovațiilor de gen” care au apărut în unele ţări vesteuropene. Tocmai de aceea ar putea fi surprinzător că majoritatea covârșitoare a românilor a preferat să nu exprime o astfel de susţinere pentru „tradiţie“. Reportajele din cele două zile în care a avut loc referendumul – 6 şi 7 octombrie au prezentat publicului mărturii ale cetăţenilor care au preferat să-şi facă vinul şi să se ocupe de lucrurile „importante“ ale traiului cotidian, şi nu să participe la referendum.
Consultarea opiniei cetățenilor a avut loc în săptămâna în care premierul Viorica Dăncilă a fost audiată în Parlamentul European în legătură cu îngrijorarea Bruxelles-ului că România să nu se trasforme în următoarea „democraţie iliberală“ în partea de est al UE. Ea a dat explicaţii despre schimbările în domeniul justiţiei, despre înfrânarea prin forță a preotestelor antiguvernamentale din 10 august 2018, şi a fost avertizată să nu pornească pe drumul Poloniei şi Ungariei. În acest context guvernul social-democraţilor condus de liderul său puternic, Liviu Dragnea, avea speranţe prin referendum să unească poporul în jurul său şi să se arate ca apărătorul tradiţiilor româneşti împotriva avansării valorilor străine de ţară care vin Europa de Vest. În paralel cu propaganda Coaliţei pentru Familie – o reţea de organizaţii religioase care stă în spatele referendumului, în săptămânile înainte de vot, pe diferitele canale media se vorbea că acesta este „referendumul lui Dragnea“, prin care cei corupţi vor să devieze atenţia de la acțiunile lor, şi să obţină susţinerea pe care altfel nu ar fi avut-o.
În acest context lipsa dorinței românilor de a valida acest referendum trimite un semnal proeuropean – că chiar dacă cei care guvernează ţara ar dori să nu urmeze drumul dorit de Bruxelles, poporul se delimitează de ei. Un alt aspect important privește faptul că rezultatele referendumului pot fi considerate următoarea palmă pentru clasa politică. În România de ani de zile există o tendinţă publică de marginalizare a partidelor implicate în scandaluri de corupție, în special aşa-numitele partide vechi, şi să se manifeste încredere în instituţiile care nu se supun alegerilor – ca de exemplu procuratura specializată pentru lupta cu corupţia. Întruchiparea acestei tendinţe a fost şi guvernul tehnocrat al fostului eurocomisar pentru problemele agriculturii, Dacian Cioloş, care a guvernat în perioada noembrie 2015-ianuarie 2017. Acum Dacian Cioloş, care între timp a creat un partid politic în afara parlamentului, Mişcarea „România Împreună“,se declară mulţumit.
”România a dat în aceste două zile o lecție de democrație clasei sale politice actuale… o lecţie foarte puternică pe care trebuie să o învăţăm cu toţii: politicienii nu pot trafica nici convingerile, nici credinţele şi nici aşteptările oamenilor… Iar de această dată, cetăţenii României au spus doar că nu doresc să fie înşelaţi şi manipulaţi încă o dată de politicieni.
Asistăm încă o dată la falimentul unui mod de a face politică. Cei care au încercat să exploateze credinţa simplă a oamenilor, cei care au vrut să transforme Biserica în unealtă de propagandă, cei care au împrăştiat ură şi minciuni în societate doar pentru a câştiga din asta capital politic primesc azi un răspuns clar şi usturător din partea oamenilor. Este evident că vremea acestor politicieni şi baroni ai politicii apune definitiv şi că locul lor trebuie luat de oameni noi, cinstiţi, pricepuţi şi curajoşi, al căror scop unic în viaţa politică este să servească interesul şi bunăstarea cetăţenilor. Vine vremea respectului şi demnităţii, vine vremea în care climatul de ură și de intoleranţă, discuțiile despre ieșirea din Europa și jignirile aduse românilor din partea unor oameni politici corupţi trebuie să înceteze.”
Uniunea „Salvaţi România“ a fost singurul partid reprezentat parlamentar care a declarat că nu susţine redefinirea familiei în Constituţie Acesta este şi unul dintre partidele care susțin cel mai puternic luptei împotriva corupţiei, ai reînoirii elitei politice cu oameni noi şi curaţi, şi întruchipează scepticismul în privința vechii clase politice a tranziţiei. „Acest guvern este un guvern care trebuie să plece, este un guvern căruia îi cerem demisia pentru că acest guvern a aruncat 40 de milioane pe o fantasmă. O clasă politică responsabilă nu ar trebui să facă referendumuri care fragmentează societatea, care aduc o ruptură în societate“, a declarat Dan Barna, liderul Uniunii „Salvaţi România“.
Încă din seara trecută când a devenit clar că referendumul eşuează, personalități importante din Partidului Naţional Liberal au făcut declarații pe Facebook exprimându-se împotriva conducerii actuale. Totuși o întrebare rămâne: oare, nu cumva şi baronii partidului social-democrat au optat să boicoteze „referendumul lui Dragnea“, refuzând să îi mobilizeze pe alegătorii PSD, ca să îl lovească pe liderul lor din dorința de a prelua puterea?
Suspansul în politica română continuă…
