Tandemul moldovenesc Plahotniuc-Dodon s-a trezit sub asediu internațional

După ce deputații celor doi oameni mari în politica din Moldova au susținut schimbări în legea electorală, și Rusia, și forțe europene diverse au început să strângă lațul în jurul puterii din Chișinău

Viața politică din Republica Moldova este prezentată tradițional în mediile ca lupta între Vest și Est, între politicienii proeuropeni și cei proruși. De obicei președintele țării Igor Dodon este descris ca orientat spre Moscova, în timp ce guvernul și oligarhul mare Vladimir Plahotniuc au halo-ul unor garanți pentru cursul proeuropean de dezvoltare.

Însă în iulie 2017 oamenii lui Plahotniuc și lui Dodon în parlament au sprijinit împreună schimbări în legea electorală prin care sistemul proporțional se înlocuiește cu unul mixt pentru alegerile parlamentare din anul 2018.  Această schimbare a fost culmea unor alte activități politice care au fost legate de exemplu cu numirea unor funcționari ca conducători instituțiilor de stat și  care au arătat că Plahotniuc – păpușarul guvernului actual, și Dodon – ”alternativa”, de fapt acționează într-un mod concertat. Schimbările în legea electorală beneficiază Partidul Democratic al Moldovei (PDM) care exprimă interesele lui Plahotniuc. După ce legea a fost schimbată, PDM poate să între în parlament din nou, chiar dacă încrederea publică în ea este destul de scăzută.

Schimbările electorale au provocat proteste, dar au dus și la evenimente în plan internațional, care arată că politica moldovenească întră într-o etapă nouă. Dodon a fost ales ca președinte în noiembrie 2016 după ce în 2014 Moldova a semnat acordul de asociere cu UE. Astăzi moldoveni pot călători liber în UE. Dar creșterea veniturilor, creșterea economică și aproprierea cu UE promise și așteptate în 2014 nu au luat loc.

Datele de la site-ul președinției moldovenești arată că exportul spre UE a scăzut între septembrie 2014 și august 2016. În același timp importul a crescut, inclusiv când e vorba de producție agricolă – o sferă împortantă, în care Moldova tradițional este puternică. În primele nouă luni ale anului 2016 investițiile străine au fost la nivelul cel mai scăzut după 2005. Datoria de stat în 2016 a fost de 3,5 ori mai mare decât în 2009 și aproape de 2 ori mai mare decât în 2014. Nu e întâmplător că în noiembrie 2016 54% din moldoveni cred că situația economică se deteriorează (așa au gândit 29% în noiembrie 2014), iar doar 10% sunt de părere că ea se îmbunătățește (opinie împărtășită de 28% în noiembrie 2014).

În alte cuvinte, UE și politicienii proeuropeni ai Republicii Moldova i-au derutat pe cetățenii ei că un viitor luminos va urma după asocierea cu UE. Statele europene aparent au văzut în această țară o piață pentru propriile mărfuri și o sursă de mână de lucru, dar nu au considerat-o să fie o economie pe care vor să-o dezvolte. În același timp accesul la piața rusă pentru marfurile moldovenești – de exemplu produse agricole, a fost limitat și asta a dus la o deteriorare a condițiilor economice. Nu în ultimul rând, în timp ce partidele proeuropene au guvernat fără o rezistența importantă în ultimii ani un miliard de dolari au fost furați din trei bănci din țara.

Contextul descris explică victoria lui Dodon la alegerile prezidențiale la sfârșitul anului 2016 și așteptările că el va încerca o recuperare a relațiilor cu Rusia. Dar președintele moldovean în momentul de față eșuează în această privință.

În august 2017 Rusia a impus sancțiuni împotriva Moldovei. Moscova a blocat importul de 20 de tone de prune din cauza numirii vicepriemerului rus Dmitrii Rogozin ca persona non grata de către puterea în Chișinău. Politicianul apropriat de Putin a vrut să viziteze Transnistria pentru a participa la sărbătorile cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la începutul misiunii ruse de menținere a păcii acolo. Bazându-se pe faptul că Rogozin este în lista europeană cu persoane sancționate din cauza anexării ruse a Crimeei, România a interzis zborul lui de tranzit prin spațiul său arean, iar Moldova l-a declarat nedorit pe teritoriul ei.  Chiar înainte de călătoria lui Rogozin, Rusia a blocat importul fructelor, bovinelor, carnei de vită și vinourilor din Republica Moldova.

Mediile rusești au scris mult despre modernizarea bazei militare moldovene ”Bulboaca” cu sprijin american. ”Bulboaca” este la doar câțiva zeci de kilometri distanta de granița cu republica separatistă Transnistria. Iată de ce au apărut interpretări cum Chișinău, care a declarat, inclusiv prin Dodon, dorința sa de a întoarce republica separatistă sub controlul său, se pregătește pentru război cu Tiraspol. Oameni de stat din Moldova au apelat de multe ori că forțele rusești de pace să fie înlocuite cu unele internațioanale.

Ministerul Apărarii al Moldovei a respins acuzațiile de escaladare militară, explicând într-o comunicare că țara este partener în cadrul Inițiativei globale pentru operațiuni de menținere a păcii (GPOI) și folosește un grant în valoare de 1,6 milioane de dolari, pentru ”modernizarea infrastructurii Bazei militare de instruire Bulboaca”. Instituția a adăugat că această modernizare permite instruirea militarilor Armatei Naționale care participă în operațiuni internaționale ”de menținere a păcii cu mandat ONU”. Precizarea ministerului subliniează: ”Aceaste activități nu au legătură cu NATO și nu afectează neutralitatea statului”.

În contextul internațional de azi însă Moscova nu mai crede în precizări. După ce o mulțime de analiști ruși au zis că Dodon este pur si simplu omul oligarhului Plahotniuc pentru legătură cu Rusia, președintele moldovean a promis să inspecteze pe loc ceea ce se întâmplă în baza militară Bulboaca.

Pacatele șefului de stat față de rusofilii din țară sunt legate și de sistemul electoral nou care a lovit interesele regiunii autonome Găgăuzia, cunoscută pentru deschiderea sa către relațiile cu Rusia. Și Dodon, și reprezentatntul PDM (adică lui Plahotniuc) Serghei Sîrbu au promis mai devreme liderei Gagauziei Irina Vlah, că găgăuzi vor primi o cotă specială în sistemul electoral nou, dar nu și-au respectat promisiunile. La votul reformei nicio cotă speicală pentru găgăuzi n-a fost introdusă în această. Acum primul președinte al Gagauziei Mihai Topal apelează că locuitori regiunii autonome să nu voteze la alegerile și la referendumurile naționale. Aparent, adversitatea în Moldova între centru și periferie, între cei care conduc țară și oponenții lor devine mai mare.

Dar intrarea în vigoare a schimbărilor din legea electorală a provocat și presiuni europene. Numai că ele nu sunt împotriva ”rusofilulului” Dodon, ci împotriva oligarhului care se prezintă că apărator al valorilor europene – Plahotniuc. Mediile occidentale scriu de mult timp despre influența puternică a businessman-ului în justiție și în forțele de siguranța. Se crede că cei doi adversari puternici lui Plahotniuc – fostul premier Vladimir Filat și oligarhul Veaceslav Platon, au fost condamnați la închisioare pentru fapte criminale diverse la comanda lui Plahotniuc însuși.

”Alianța liberalilor și democraților din Europa (ALDE) și Paritdul Popular European (EPP) observă deteriorarea standardelor democratice în Republica Moldova… În ultimele luni alianța între Partidul Democrat al Moldovei și Partidul Socialist al Republicii Moldova a ignorat complet recomendările Comisiei Venețiane și a schimbat sistemul electoral. ALDE și EPP condamnă în mod categoric folosirea justiției într-un mod selectiv, pentru a neutraliza opoziția în cazul cu Dorin Chirtoaca – primar lui Chișinău și prim președinte-adjunct al Partidului Liberal din Moldova – membru lui ALDE”, se precizează într-o comunicare comună a două dintre cele trei mari partide din Parlamentul European. Suplimentar, ei exprimă îndoielile față de sistemul de justiție din Moldova, care după părerea lor este controlat de Plahotniuc și de alianța între partidul oligarhului și cel lui Dodon. ALDE și EPP apelează către instituțiile europene și Consiliul Europei să evalueze nivelul de deteriorare a standardelor democratie din Republica Moldova, să suspende finanțarea europeană și să renegocieze cu maxima celeritate acordul de asociere a țării cu UE.

Chirtoaca nu e singurul politicien împotriva căruia se instumentează un dosar și provoacă reacții de îngrijorare la nivel internațional. În primavara o delegație din ”Partidul Nostru” din Republica Moldova, partide de care aparține primarul celui de-al doilea oraș din țară Bălți – Renato Usatîi, le-a relatat deputaților de la Adunarea Parlamentară a Consiliului European (PACE) despre situația de persecuții politice în Moldova. Usatîi este în Rusia și nu se întoarce în Chișinău pentru că îi e frică că dosarul împotriva lui va fi folosit pentru a fi arestat și chiar omorît, fiind un adversar politic lui Plahotniuc. După întâlnirea lor cu oamenii lui Usatîi reprezentanții adunării au anunțat că situația din fostă republica sovietică trebuie urmărită din aproape și și-au exprimat îngrijorarea sa că biroul moldovenesc al Interpolului ar putea fi folosit în luptele politice din țară, persecutând oponenți politici din afara granițelor țării. În 2015 într-un articol pentru New York Times președintele PACE Thorbjorn Jagland a numit-o pe Republica Moldova, ”stat captiv” din cauza corupția mare la vârful politic ei.

În contextul internațional acesta este curios că Plahotniuc, criticat în momentul de fața dur în Vest, a fost ales vicepreședinte Internaționalului Socialist în primavara 2017. Respectiv, socialdemocrații europeni nu fac parte din comunicarea conservatorilor și liberalilor din Parlamentul European. Iar premierul român Mihai Tudose, care face parte din Partidul Social Democrat – membrul Partidului Sociliștilor Europeni, subliniat în cadrul vizitei sale la Chișinău la sfârșitul lui iulie, că reforma electorală din Moldova nu e deloc nedemocratică și că nu merită să fie condamnată.

Imagina pe care o desenează toate aceste contradicțiile nu le dă nicio bază pentru optimism moldovenilor. Pe o parte, UE aparent a derutat Moldova să meargă spre Occident, fără să-l ofere un angajament real din partea sa. Drumul spre Europa doar a întarit criza economică și socială în țara cea mai saracă din continentul vechi. Pe altă parte, elitele care au ocupat vârful țării, doar pretind să fie proeuropeni sau proruși, dar de fapt nu fac nimic pentru a dezvolta țara social și economic. Ei vor ca ea să rămână o țară nimănui între Vest și Est; joacă cu SUA și cu UE împotriva Rusiei sau invers, dar de fapt fac doar un lucru – forțează oamenii economic activi, cei care doresc o țară modernă și nu condusă de oligarhi, să plece în străinatate.

”Nicio formațiune politică care nu atacă la unison binomul Plahotniuc-Dodon nu are șanse să schimbe ierarhiile politice în 2018… Parteneriatul celor doi s-a devoalat complet. Există un binom al puterii în R. Moldova și el trebuie să devină țintă politică. Cine își va asuma credibil această sarcină poate deveni game-changer politic”, crede într-un text propriu pentru centrul român de analiză LARICS expertul de Republica Moldova și director al Institului de Studii Politice și Relații Internaționale la Academia Română Dan Dungaciu.

Fără să existe coordonare între forțele de dreaptă din UE și Rusia, ambele lobby0uri politice sunt aparent nefericiți cu ceea ce se întâmplă din Moldova și căută o schimbare în balanțe. Între râurile Nistru și Prut de ani de zile există o nevoie de schimbare care a fost exprimată în protestele civice din începutul anului 2016. Dacă Dodon e considerat și în țară, și în afară ei drept un aliat lui Plahotniuc, perioada de timp până la votul parlamentar din 2017 se anunță una interesantă. Aparent se căută alternative, dar capaibilitatea sistemului de a integra și de a depersonifica schimbarea nu trebuie subestimată.