Peović: De acum stânga este în parlamentul din Croatia şi îi apară pe oamenii muncii

Interviu cu membra nouă a parlamentului croat din coaliţia verzilor şi a stângii despre programul lor

Katarina Peović (foto: YouTube)

”Putem! – platformă politică” este o largă coaliţie a verzilor şi a stângii, una ce a obţinut 7% la alegerile parlamentare croate din 5 iulie 2020. Mai jos este interviul cu Katarina Peović, membru al Frontului Muncitorilor şi nou membru în parlamentul croat din partea grupului ”Putem!”

Acest articol a fost publicat originar pe site-ul lui Transform pe 21 iulie 2020. 

Alegerile din 5 iulie 2020 reprezintă un moment istoric pentru stânga din Croația: pentru prima dată aceasta a intrat în parlament. De ce reprezentarea parlamentară este importantă pentru o formaţiune precum ”Putem! – platformă politică”?

Dorind să ne insulte, premierul Croației a spus o dată că membrii coaliţiei dintre verzi și roșii sunt ”activişti politici”, sugerând că adresarea are clar o conotaţie peiorativă. Dar, da, într-adevăr, noi suntem activişti politici. Ca membru al Frontului Muncitorilor – unul din cele şase partide reunite în această coaliţie – pot spune că reprezentarea politică n-a fost niciodată scopul nostru major. Frontul Muncitorilor a fost prezent constant pe străzi, protestând şi susţinând grevele; a fi activist politic înseamnă să respingi oportunismul politic, cel mai adesea comun în ”politica mare”. 

Însă acum suntem în parlament, permițându-ne să-i apărăm mult mai bine pe muncitori, pe cei care trăiesc din muncă, inclusiv pe şomeri şi pensionari.

Rezultatele alegerilor au întărit semnificativ conservatorii reuniți sub Uniunea Democrată Croată (HDZ) şi pe liderul lor Andrej Plenković. În paralel. social-democraţii reuniți sub umbrela Coaliţia Restart au fost invinşi, pierzând patru locuri în parlament. Pe lânga ”Putem!”, alte şase partide au intrat în Parlamentul croat. Cum vedeți echilibrul de putere şi reflecţia parlamentară a acestuia?

Rezultatele ascund faptul că HDZ n-a câştigat de fapt foarte multe voturi (este al doilea cel mai slab rezultat al lor din istoria alegerilor parlamentare). Prezenţa la vot redusă (46,9%) a condus la acest număr mare de locuri din parlament pentru HDZ. Pe de altă parte, rezultatul SDP demonstrează fără îndoială eşecul politicii lor neoliberale. Totodată, prezenţa la vot redusă indică faptul că neîncrederea în politică este o caracteristică pentru toți suporterii partidelor politice. Această dezamăgire poate conduce fie la refuzul politicii (votanţii tind să nu mai participe la procesul politic) sau la ascensiunea forţelor politice noi, în caz că ei îi pot motiva pe oameni să participe în schimbarea colectivă a cursului din politică. 

Ce subiecte sunt identificate de ”Putem” ca fiind problemele sociale, economice şi politice cele mai importante din prezent. Și cum se organizează lupta în jurul acestor chestiuni?

Punem accent pe condiţiile materiale proaste ale majorităţii oamenilor. Croația a fost una dintre ţările din UE care a avut cele mai reduse remuneraţii orare. Chiar dacă și salariile din ţările est-europene au scăzut în ultimii ani, Croația a înregistrat cea mai dramatică scădere – de la 43% la 37% din media vest-europeană. 

Frontul Muncitorilor avertiza că țara noastră este în fruntea listei de ţări europene care au un procent mare din cei cu muncă precară – 6,9% din toţi angajaţi (8,4% în 2016), în timp ce media europeană este 2,3%. 90% dintre contractele semnate de noii angajaţi sunt pentru o perioadă determinată, asta conducând automat la contracte precare pentru 25% din toţi lucrătorii salariaţi. 

În plus, multe pensii sunt mici, iar 14% din muncitori, în special cei tineri, au emigrat (adică peste 300.000 de oameni). În acelaşi timp, media UE pentru populația ce emigrează este de 4%. 

Care au fost axele politice de bază în campania voastră electorală, în programa voastră şi cum s-a obținut acest rezultat?

Ne-am focusat asupra solidarităţii şi nevoia de a opri elitele conducătoare în a transfera povara crizei asupra majorităţii privilegiate. Programa noastră este focusată asupra importanţei reindustrializării verzi (un tip de producţie care va da valoare adăugată ridicată şi în acelaşi timp va răspunde nevoilor materiale de bază), servicii medicale și educație pentru toţi,, infrastructură medicală, dar şi locuri de cazare pentru toţi (în vremea crizei Corona, cel mai important oraş din ţară, Zagreb, a fost lovit de cutremur).

În perioada crizei de Covid-19 am simţit cât de dezastruoasă poate fi lipsa produselor medicale şi a producţiei locale de hrană. Mulţi oameni din Zagreb şi-au pierdut casele.  

Marea parte din stânga europeană a fost impresionată şi încântată de ceea ce aţi obţinut. Aveţi relaţii cu tovarăși, partide şi organizaţii din întreaga Europa? Cât de important este internaţionalismul lui Putem!?

Frontul Muncitorilor pune accent puternic pe internaţionalism. Cooperăm îndeaproape cu partidul Stânga din Slovenia. Această colaborare a existat cu mult timp înaintea alegerilor. În perioada campaniei, eu și coordonatorul stângii, Luka Mesec, am organizat o masă rotundă privind situaţia stângii din Balcani. De asemenea cooperăm cu Uniunea Democrată Socială din Serbia (SDU). Partidul Rifondazione Comunista din Italia ne-a sprijinit în perioada alegerilor prezidenţiale şi parlamentare. În pus, partidul Stângii Europene şi-a declarat sprijinul pentru noi. 

Criza integrării europene pare că este departe de a fi rezolvată. Timp de mulţi ani stânga europeană a fost prinsă într-o poziţie ambivalentă privind integrarea europeană. Care este viziunea lui Putem! despre viitorul Europei, a demosului european?

Uniunea Europeană și-ar putea vedea sfârșitul dacă criza generată de coronavirus va întări inegalitatea dintre ţările bogate din centrul european şi periferia săracă. Birocraţii de la Bruxelles acceptă fără probleme inegalitățile ce derivă din conceptul ”Europei celor două viteze”. Dezbaterea despre eurobonduri a deschis cutia Pandorei şi a produs aceleaşi conflicte între țările nordice şi sudice, tensiuni pe care le văzusem și la ultima criză. 

Stânga din Europa are datoria să avertizeze despre faptul cum naţionalismul şi întărirea mişcărilor de dreaptă sunt legate de dezvoltarea inegală care îi divizează pe oameni în siajul unor distincții inventate.

Vă mulţumesc pentru acest interviu!

Angelina Giannopoulou

Angelina Giannopoulou

Angelina Giannopoulou este un politolog, bazat în Atena. Ea facilitează Transform!Europe în programul ”Integrarea europeană şi perspectivele strategice ale stângi radicale”. Este şi cercetător la Institutul Nicos Poulantzas.

vizualizați toate postările

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *