Mediile bulgărești au derutat poporul despre creșterea salariului minim din România

Un mare număr de site-uri și televiziuni au informat despre o creșterea a salarilor românești, încă neexistantă, și au provocat nefericirea bulgarilor în rețelele sociale

Cum se trăiește mai bine – cu leul românesc sau cu levul bulgăresc? (foto: Vladimir Mitev)

Sărăcia bulgăească se transformează într-un complex vis-a-vis de vecinii români, complex care se hrănește chiar înainte de a apara argumente pentru existеnța lui.

”Cum le vom ajunge… pe românii?” (joc în cuvintelor cu cântecul lui Todor Kolev din începutul tranziției când el se întreba cum bulgarii le vom ajunge pe americanii – notă traducătorului) – a întrebat retoric Nova TV la 3 ianuarie 2017 cu ajutorul expertului de chestii românești Vladimir Bereanu. În timp ce specialistul a dat exempli diverse de cazuri în care românii reușesc iar bulgari facem lucrurile ”în felul al nostru”, la ecranul în spatele lui Bereanu se arătau datele despre veniturile românești. A fost anunțat că de la 1 ianuarie salariul minim brut acolo a devenit 319 de euro (1450 de lei), iar până la sfârșitul anului va crește la 800 de leva (1850 de lei).

Creșterea bulgărească a salariului minim până la 235 de euro (460 de leva) de la 1 ianuarie 2017 nu împresionează în acest context și așa nemulțumirea bulgarilor a apărut în Facebook. Știrea despre saltul veniturilor românești a fost publicată la 1 ianuarie în Offnews și la 2 ianuarie în Mediapool și BTV. Unele dintre publicațiile au citat ca sursa Radioul Național Bulgari.

Care este adevărul

Fără îndoială România are reușiri în plan economic. Problema e că toate aceste anunțuri și comentarii mediatice ale unor dintre cele mai citite și respectate medii din Bulgaria sunt bazate pe informație neadevărată. Până la sfârșitul anululi 2016 n-a fost luată nicio decizie pentru creșterea salariului minim din România. „Viitorul Guvern va avea legitimitatea necesară pentru stabilirea unei noi valori (a salariului minim – notă traducătorului) care să se aplice anul viitor”, a spus în sfârșitul 2016 purtătorul de cuvânt guvernului trecut al lui Dacian Cioloș – Liviu Iolu. De fapt, Radioul Național Bulgar a anunțat că salariul minim din România va crește în 2017 fără să stabilească exact când creșterea va lua loc.

La 4 ianuarie a fost investit guvernul nou al lui Sorin Grindeanu. “Salariul minim va fi marit la 1.450 de lei, dar de la 1 februarie 2017”, a zis Dragnea la 31 decembrie 2016, intr-o conferinta de presa.

În prima declarația sa după ce a devenit premier la 4 ianuarie 2017 Sorin Gindeanu a subliniat că salariul minim va crește la 1450 lei (627 leva) în 2017 fără să menționeze exact când. El a adăugat că până la 2020 salariul minim va deveni 1750 lei (757 leva). Așa el a negat știrile fără sursa clară că salariul minim brut din România va deveni 800 leva (1850 leu) până la sfârșitul anului 2017.

Contribuțiile sociale din România au nivel mai ridicat decât în Bulgaria. Salariul minim net din Bulgaria de la 1 ianuarie 2017 este 359 leva (830 lei). După ce e realizată creșterea salariului minim din România valoarea netă lui va deveni 1 065 lei (460 leva). În momentul de fața această valoare este 925 lei (400 leva).

De ce românul de rând nu simte câștiguri directe de la creșterea

Aceste detalii poate să plictisească dar sunt inevitabile dacă căutăm o înțelegere mai profundă a condiției bulgărește vis-a-vis de aceea a vecinilor. E adevărat, economia românească merge bine și ajunge la creșterea ridicată la nivel european. Dar această reușire nu se simte de la românul de rând. Creșterea românească în mare parte e limitată la sectorul străin a economiei. Companiile care sunt parte din el folosesc mijloace diferite pentru a nu plati mare taxe, pentru a duce profiturile sale în străinatate și importanța lor pentru economia românească este în mare măsură salarilor plătite. Iată de ce închiderea uzinei românește a Nokiei care asigurase 5% din exporturile țării nu a influențat în mare măsură economia și prosperitatea românilor.

În România peste 60% din PIB sunt redistribuite către capitalul și sub 40% merg către munca – adică către angajații și lucrătorii. În Europa de Vest proporția e inversă – 65-70% pentru munca și 30-35% pentru capitalul. Așa indeferent de datele statistice bune pentru economia românească poporul rămâne sărac.

Aceste fapte ar putea fi găsite în medii românești de bază precum HotNews dar și în cărți precum ”România – o colonie în periferia Europei” din 2016, scrisă de la economistul Ilie Șerbănescu. Faptele povestite aici nu sunt spuse pentru a-le dezamagi pe bulgarii care caut în România inspirație pentru activități pozitive la noi. Dimpotrivă, vecinii din nord au reușiri în multe direcții care le dă o confidența justificată. Lupta împotrivă corupției și creșterea economică sunt numai o parte dintre reușirile. Cinema românească deja ani de zile câștiga prize internaționale și e descrisă ca un fenomenn – ”noul val românesc”, în timp nu există discurs internațional despre filmele contemporane bulgărești și ei sunt recunoscute mai rar în lumea. Sistema de urgența S.M.U.R.D. susține standarde și primește o încredere societală pe care sistema bulgărească de ambulanța ar putea numai să-le invidieze…

Comparațiile simple nu lucrează

Cunoașterea a vecinilor noștri – români, greci și alte, trebiue să meargă dincolo de comparația simplă a unui sau altui indicator economic. Fiecare realitate are fața dar si context în care se dezvaluie și care o predetermină. Mulți bulgari ar putea fi surprizați dacă învaț că românii totodată se plâng sau auto-bicuiesc din cauză sentimentului lor că sunt în coada Europei. În timpul unei comunicări cu ei din când în când se poate aude și că după părerea unor români societatea bulgărească le place mai mult decât cea românească. Unii dintre ei cred că la noi valoarele etice și respectul către bătrăni sunt mai mult prezervați. Alți cred că politica conducătorilor din Bulgaria lua în considerație în mai mare măsură interesele naționale țării noastre. Există și români care recunosc cu respect faptul că mulți bulgarii sunt deschiși către România și au învațat bine limba română în timp ce românii în general rămân mai inchiși către bulgari, nu le învaț limba și nu sunt interesați în vecinii din sud.

Dacă programa guvernului Grindeanu ar putea să fie generalizată într-o proproziție țelul ei ar fi să facă așa că românul de rând să simtă rezultatele creșterii economice din ultimii ani. Premierul deja a declarat că nu e acceptabil că salariile să fie ținuți mici pentru a fi aduși în România investitorii străini.

Ambițiile elitei românește

Elita politică românească tradițional e ambițios. Programa economică în spatele cabinetului Grindeanu e la fel. Ea prevede stimularea business-ului așa că fiecare an să fie inființate 20% mai multe firme decât anul trecut. O parte din ea este și scaderea taxelor, creșterea salarilor în sănătate și educație și ale celor care munces în general. Pensionarii totodată nu sunt uitate. Ei trebuie să primească ”pensii decente” pentru că ”au lucrat decent”.

Această programa ar putea duce la creșterea disbalanțelor financiare, deja observate în ultima perioadă. Gaura în sistema de pensii care cere finanțare adăuagată astăzi ajunge la 2,5% din PIB. După părerea lui Ionut Dumitru – președintele Consiliului Fiscal, în 2017 România va avea cel mai mic nivel al veniturilor fiscale din istoria sa – de numai 25,4% din PIB. El avertizează că scăderea taxelor care e susținută de la toate partide duce țara într-un cerc vicios.

Și aceste și alte detalii construiască o imagină mai complexă a societatății și a economicii românești. Cunoașterea realități românești – ca și a fiecărei țării vecine, e o experiența de mare valoare, în special când ea e un proces de termen lung. Dar dacă se fac sugestii și se afirmă anumită imagine a românilor și a nouă pe baza a unor fapte neadevărate, asta face teza, glasul și media în spatele lor mai ușoare. Chiar faptele adevărate ar putea să mintă dacă contextul lor nu e clarificat.

Elita politică bulgărească are propria responsabilitate pentru ținerea veniturilor la nivel scăzut în numele stabilității. Știrile despre creșterea salarilor din România ar putea fi falșe astăzi dar măine vor fi adevărați. Ele irevocabil pun elita politică bulgarească în concurența cu lumea externă și îl pun la întrebare. Dacă guvernul lui Grindeanu reușește să crească veniturile și să stimuleze inițiativitatea românilor fără să provoacă cataclisme financiare vecina din nord va merge chiar mai înainte în drumul său economic și social. Oare atunci sufletul salarilor ”mari” românești care a fost eliberat din mediile și Facebook-ul bulgărești nu e un semn că și la noi vine timpul schimbărilor?

Vladimir Mitev

Jurnalist de știri și analize internaționale. A lucrat pentru revista săptămânală bulgară ”Tema” între 2008 și 2015. Fondatorul blogului bilingv româno-bulgar ”Podul prieteniei”. Articolele și traducerile lui au aparut în agenția BGNES, revistele ”A-specto”, ”Economie”, blogul ”Bulgaria Solidară”, și altele. A publicat şi în revistele românești Decât o Revista și Q Magazine, în revistele culturale Vatra şi Poesis, ca și pe site-ul românеsc de stânga Critic Atac. În prezent face doctorantură de literatură iraniană la Unversitatea din Sofia. Începând cu iunie 2020 dezvoltă în limba română, limba bulgară, limba engleză şi alte limbi blogul ”Podul persan al prieteniei”. Din vara anului 2021, el este co-gazda podcastului de relații internaționale "Discuţii transfrontaliere" în colaborare cu jurnalista poloneză Malgorzata Kulbaczewska-Figat.

vizualizați toate postările

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *