Elitele româneşti ţin să fie ales actualul președinte pentru a asigura o legătură mai solidă cu Casa Albă dar și de teama că Rusia poate să devină un partener pentru UE
Pe 12 noiembrie 2019 postul bulgar Bloomberg Bulgaria l-a intervievat pe editorul Baricadei Vladimir Mitev în cadrul emisiunii ”Business Start”. Realizatoarea Jivca Popatanasova dorea să ştie ceva mai mult despre ce anume înseamnă sprijinul acordat lui Klaus Iohannis, care au fost mesajele celorlalți candidaţi şi la ce trebuie să ne aşteptăm de la noul guvern PNL.
În continuare prezentăm transcrierea acestui interviu:
Vom vorbi despre alegerile prezidenţiale din România. Primul tur va avea loc duminică. Vom asculta comentariul lui Vladimir Mitev – jurnalist, care urmăreşte procesele din România, și care a infiinţat site-ul pentru ştiri din Bulgaria şi România Podul Prieteniei. El este și editor la secţia română a site-ului Baricada. Bună dimineaţa, domnule Mitev! Mă auziți?
Bună dimineaţă. Vă aud perfect!
Și eu vă aud. Sper că vă aud şi telespectatorii noştri. Preşedintele român Klaus Iohannis n-a reuşit să câştigă alegerile din primul tur de duminică. Dar el va participa în turul doi pe 24 noiembrie 2019. Care sunt principalele concluziicare pot fi trase după primul tur?
Ceea ce vedem este că atunci când în plan internaţional apar schimbări şi nesiguranţă, românii aleg să transmită un mesaj de loialitate euroatliantică, optând pentru Klaus Iohannis. Probabil el va câştiga fără probleme cel de-al doilea tur. În primul tur a primit peste 36% din voturile. Se aşteaptă că pe turul doi să atragă voturile candidaţilor cu rezultate mai slabe.
Oponentul său la cel de-al doilea tur, Viorică Dăncilă, a fost până de curând premierul ţării şi este liderul PSD. Însă ea este considerată de românii clasei de mijloc ca lipsită de călităţi pentru a fi un lider politic. Iohannis este mult mai reprezentativ decât ea în plan internaţional. El vorbeşte limbi străine, se bucură de încrederea partenerilor occidentali şi este etnic german. Prin comparație, Dăncilă face gafe tot timpul.
Dacă ar trebui să formulez doar o singură concluzie, ea ar fi că românii au descoperit o persoană politică care este previzibilă şi fidelă partenerilor occidentali şi care arată că România aparţine Occidentului fără nuanţe şi fără culoare.
Spuneţi că Dăncilă face gafe. Ce platforme politice au avut contracandidaţii ei?
Voi discuta numai despre doi dintre candidaţi, pentru că polemica a fost cine va ieși pe locul doi. Dăncilă a reuşit. Ea este ironizată din cauza numeroaselor gafe pe care le face. Se crede că nu are călităţile unui lider politic. Dar guvernul ei şi guvernele socialdemocraţilor din ultlimii ani au crescut veniturile populaţiei. Ei au urmărit politica de creştere economică prin creşterea consumului. În timpul guvernării lor România a avut o mare creştere a PIB-ului. În acest an pensiile au fost mărite cu 15%, iar anul următor vor fi ridicate cu 40%. Aşa că oamenii care au câştigat din această politică nu sunt puţini. Probabil că ei sunt tentaţi să o sprijine pe Dăncilă indiferent de slabiciunile ei, pentru că ei votează având în vedere interesul lor economic. Trebuie să notez că alegerile au loc într-un moment în care a fost investit un guvern nou – cel al PNL, care îşi propune să introducă o politică de austeritate
Celălalt candidat interesant este Dan Barna. El este candidatul alianţei între partidul tinerilor în politica românească USR şi partidul Plus al lui Dacian Cioloş. În Parlamentul European aceste forţe sunt membre grupului macroniştilor. Aşa că Barna e considerat omul lui Macron în alegerile româneşti. Mesajele lui sunt tehnocrate – împotriva clientelismlului şi corupţiei, în sprijinul business-ului şi al generaţiei tinere. Barna pune accent pe faptul că are experienţa antreprenorială spre deosebire de Iohannis, care a fost profesor înainte de a deveni primar şi a intra în politică, adică lucrase exclusiv în sectorul de stat. În acelaşi timp Barna a fost poate singurul candidat, care a fost atacat printr-o investigaţie jurnalistică în timpul campaniei electorale. El a fost acuzat într-un articol depresă de abuzuri privind fondurile europene. Însă DNA a clarificat că Barna nu este inculpat sau suspect în niciun dosar. Evident a fost dat semn, inclusiv prin analiştii de la studiourile de tv, că Barna nu reprezintă interesul românilor în prezent. Pare că acest interes este personificat de Iohannis, care ar trebui să câştige fără probleme.
Oare PNL reprezintă acest interes naţional? Şi doresc să vă mai întreb despre afirmațiile lui Iohannis imediat după primele date despre rezultate de duminică – el a spus că românii n-au votat niciodată în ultimii 30 de ani atât de puternic împotriva socialdemocraţilor. Putem agrea opinia lui?
Iohannis s-a bazat pe o alianţă cu clasa românească de mijloc. Putem deduce din protestele care au avut loc în ultimi ani, dar şi în general că această clasă de mijloc se opune socialdemocraţilor. De regulă oamenii din localităţile mai mici, care au acces limitat la resurse financiare şi la putere votează cu PSD, pentru că ei știu faptul că PSD-iştii le vor da ceva din plăcinta cheltuielilor de bugetare. Clasa de mijloc din România îi urâşte pe socialdemocraţi şi îi acuză de lipsa de cultură şi educaţie. Iohannis s-a bazat pe această alianţă cu clasa de mijloc în acest sens.
Este adevărat că la alegerile parlamentare din 2016 sociademocraţii au primit aproape 50% din voturi. În prezent Viorică Dăncilă a obţinut 24%. Fiecare dintre noi poate face o comparație a rezultatelor. Dar alţi analişti au subliniat faptul că se aşteptau ca această canditată a socialdemocraţilor să aibă o performanţă și mai slabă. Chiar se aşteptau ca Dăncilă să nu intre în cel de-al doilea tur. Ea a ieșit pe locul doi şi asta este un semn că socialdemocraţii îşi păstrează influenţa în societate.
Care sunt mesajele pe care Bucureşti ţine să le transmită pentru partenerii săi din UE?
Aș privi votul de duminică în contextul cuvintelor spuse de Macron, că NATO se îndreptă spre ”moarte cerebrală” şi că Rusia ar putea deveni din nou un partener acceptabil pentru UE. Elitele româneşti sunt îngrijorate de o asemenea evoluție. În acest an în Republica Moldova s-a întâmplat ceva care a generat confuzie în rândul elitele româneşti din politica externă. Acolo SUA, UE şi Rusia s-au unit pentru a-l înlatura de la putere pe oligarhul Plahotniuc, care are cetăţenie românească. Probabil asta explică de ce în ajunul alegerilor, când Macron a făcut acele afirmaţii, analişti cu greutate au spus că românii trebuie să-l sprijine pe omul care poate garanta legătura cu Casa Albă, un politician care este un euroatlantist convins. Dacă trebuie să formulez pe scurt un mesaj, el este că România dă un semn partenerilor euroatlantici că le este fidelă şi că nu dorește să fie abandonată. Are loc o colaborare în domeniul apărării cu ţările din NATO. Sunt în derulare proiecte pentru miliarde de dolari. Întreaga colaborare trebuie să continue. Şi Occidentul va avea omul său sigur în România. În prezent acesta este evident Iohannis.
Ce aşteptări aveţi de la noul guvern?
Aşteptările mele vin din direcţii diferite. Eu personal m-aș opri la două accente. În plan economic guvernul se plânge deoarece cheltuielile de stat au crescut mult în timpul conducerii socialdemocraţilor şi că deficitul bugetar trebuie redus. Se aşteaptă politici de austeritate. Celălalt lucru este o consecinţă a uniunii lui Iohannis cu clasa de mijloc din România. Iohannis ţine să fie eliminate reformele pe care socialdemocraţii le-au făcut în justiţie – anume să fie desfiinţată secţia specială pentru investigarea infracțiunilor din justiţie, care a schimbat balanţele de putere în domeniu. Aceste două domenii – justiţie şi economie, vor fi domeniile unde vom vedea schimbări. Acest guvern nu va conduce o perioadă îndelungată. În cel mai bun caz va conduce ţara până la următoarele alegeri parlamentare de la sfârşitul anului 2020. Încă de la început guvernul Orban a fost anunţat că unul provizoriu. Probabil asta înseamnă că schimbările nu vor fi atât de mari şi că vor fi legate mai degrabă de înlocuirea cadrelor socialdemocraţilor din administraţia de stat cu alte cadre
O ultimă întrebare. De ce experţii descriu aceste alegeri că cele mai scumpe desfășurate vreodata?
Într-adevăr, sunt alegeri scumpe. S-a spus că au costat 150 milioane de euro. Este interesant că pentru prima dată s-au deschis mai multe secţii de votare în străinatate şi a fost permis să se voteze în trei zile consecutive. La alegerile prezidenţiale trecute s-au format cozi în faţa ambasadelor româneşti în ţările vestice şi a existat o mare nemuţumire în rândul românilor din străinatate. Pentru aceste alegeri diaspora a votat activ – peste 670 000 de români au votat în diaspora.
Este un record.
Exact. A fost legat de deschiderea mai multor secţii de votare în străinatate care a costat foarte mult. S-a spus că 1/3 din bugetul pentru alegeri a fost folosit pentru votul în străinatate și că 200 tone de hârtie au fost folosite pentru tipărirea buletinelor.
