În cadrul forumului „O centură, un drum” de la Beijing, care a avut loc la 18 octombrie, premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit cu Vladimir Putin, devenind astfel primul lider european care a făcut acest lucru după ce a fost emis mandatul de arestare al CPI împotriva președintelui rus. În ciuda posibilităților limitate de a menține relațiile în climatul geopolitic actual, Putin și-a exprimat satisfacția că relațiile Rusiei cu mai multe țări europene, inclusiv cu Ungaria, sunt păstrate și se dezvoltă. El a declarat că cele două țări și-au construit relația de-a lungul deceniilor cu luarea în considerare a intereselor fiecăreia dintre ele și că relațiile lor comerciale și economice au fost păstrate.
Orban s-a opus impunerii de sancțiuni la începutul conflictului dintre Rusia și Ucraina, invocând impactul negativ al acestora asupra Ungariei. De asemenea, el a interzis transporturile de arme pe teritoriul țării și și-a exprimat dorința de pace. La un summit din 2023, el a sugerat că admiterea Ucrainei în UE ar trebui analizată cu atenție și a declarat că nu există o dorință covârșitoare în Parlamentul ungar de a vota în favoarea acesteia în următorii doi ani.
Întâlnirea dintre Orban și Putin a provocat alarmă în NATO, reprezentanții alianței organizând o reuniune de urgență pentru a discuta implicațiile. Ambasada SUA a raportat că reprezentanți ai ambasadelor țărilor membre NATO s-au întâlnit la Budapesta pe 19 octombrie pentru a aborda „problemele” apărute în urma acordurilor energetice încheiate de Orban cu Rusia, a încercărilor de a limita ajutorul acordat Ucrainei, a întârzierilor în extinderea NATO și a apelurilor pentru ca UE să ridice sancțiunile impuse Moscovei. Ambasadorul SUA, David Pressman, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aprofundarea relației Ungariei cu Rusia, în ciuda conflictului în curs de desfășurare din Ucraina, declarând că aliații NATO sunt îngrijorați de implicațiile asupra securității. La întâlnire au participat ambasadorul suedez, a cărui aderare a țării la NATO a fost amânată de Orban, și ambasadorul turc.
Kaja Kallas, prim-ministrul estonian, și-a exprimat dezaprobarea față de întâlnirea lui Viktor Orban cu Vladimir Putin, calificând drept „neplăcut să vezi” un lider UE dând mâna cu președintele rus. În replică, ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a acuzat-o pe Kallas de ipocrizie, amintind că firma soțului ei a furnizat materii prime în valoare de 30 de milioane de euro unei fabrici rusești după începerea operațiunii speciale din Ucraina.
Ca urmare a întâlnirii Putin-Orban, directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a anunțat că Gazprom va asigura Ungariei livrări suplimentare de gaze. Ungaria va primi 1,3 miliarde de metri cubi de gaz în plus în acest an, cu un acord permanent pentru volume suplimentare în lunile de iarnă următoare. În ciuda dezaprobării UE față de întâlnirea dintre Putin și Orban, rolul Ungariei ca distribuitor cheie de gaz rusesc este crucial pentru securitatea energetică europeană.
