Este România ţara asistaţilor sociali? Să recapitulăm

Rasismul social a devent discursul dominant al „elitei” noastre politice şi mediatice

Acum a început şi PSD prin gura lui Dragnea să repete clişeul devenit politică de stat şi promovat agresiv de mainstreamul mediatic: România este ţara asistaţilor sociali. Total fals.

România are ca orice ţară isterizată doi duşmani imaginari: externi şi interni. Duşmanul extern e împărţit în două tabere: mîna lui Soros sau mîna lui Putin. Cele două tabere se acuză reciproc.

În ce priveşte duşmanul intern, el e unanim acceptat: acesta este săracul. Săracul e sărac pentru că nu vrea să muncească, e leneş şi beţiv. Rasismul social a devent discursul dominant al „elitei” noastre politice şi mediatice.

Realitatea însă e în altă parte. Populaţia acestei ţări se confruntă cu o sărăcie cronică din care decurg o mulţime de alte prbleme: aproape 40% din popuilaţia acestei ţări este supusă riscului de sărăcie și excluziune socială. Cealaltă mare problemă ţine de faptul că România are unul dintre cele mai mari niveluri de inegalitate a veniturilor din Uniunea Europeană. Ce înseamnă asta? Legile şi fiscalitatea sînt făcute pentru cei cu venituri mai mari, nu pentru cei cu venituri mai mici. Adică unele grupuri sociale sînt “mai egale” şi privilegiate în defavoarea altor grupuri. Asistăm practic la o „castizare” a României prin diverse mecanisme legislative şi mai ales prin mecanisme fiscale.

Acum, cîteva cuvinte despre „duşmanul intern”, săracul care este „asistat social”.  Este România ţara asistaţilor sociali? Nu, nu, nu.

Trebuie să reamintim de fiecare dată nişte cifre clare.

• România cheltuiedoar 0,2% din PIB pentru combaterea excluziunii sociale (grosul merge pe VMG – venitul minim garantat ). Media UE este de 0,8%.
• România cheltuie din totalul bugetar 0,4%. Media UE este de 1,8%
• România cheltuie pentru VMG aproximativ 15 milioane de euro pe lună.
• În aprilie 2017, România avea 243 006 de beneficiari de VMG,adică 1,6% din totalul populației apte de muncă (16-64 de ani).
• Conform datelor oficiale existente pe site-ul Ministerului Muncii, în luna august 2017 au fost 221.048 de beneficiari ai VMG.
• Suma cheltuită anual conform datelor pe 2016 este de aproximativ 180 de milioane de euro pe an.

Cît este VMG în România?

• 141 de lei lunar/persoană
• 255 de lei lunar / familie de 2 persoane
• 357 lei lunar / familie de 3 persoane

Cum se acordă şi cui VMG?

„VMG-ul nu e acordat oricum, el este condiționat o dată de înscrierea în evidența agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, pentru încadrare în muncă, cât și de participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de aceste agenții. Nu în ultimul rând, aplicantul trebuie să accepte prestarea lunară de acțiuni sau lucrări de interes local, la solicitarea primarului. Refuzul unui loc de muncă duce la suspendarea acordării beneficiilor. Iar dacă primarul nu îi convoacă, pur și simplu nu e vina beneficiarilor de VMG, ci a primarului.” Victoria Stoiciu

Bine de ştiut

• În România, în anul 2017, VMG pentru o persoană reprezintă 13% din salariul minim net.
• Pentru comparație, în Austria ponderea ajutoarelor sociale pentru incluziune echivalente ale VMG în salariul minim era de 77%, în Belgia de 60%, în Slovacia de 50%, în Letonia de 52, chiar și la vecinii bulgari era de 34%.

Ce este şi ce nu este un asistat social?

• Pensionarii, șomerii, parinţii care primesc indemnizaţii pentru creşterea copiilor nu sunt asistați sociali. De ce? Pentrucă ei primesc bani pentru care au contribuit și sunt beneficiari ai unor scheme de protecție socială. Primesc pentru că au contribuit plătind taxe.
• La categoria „asistaţi sociali” mai rămîn: beneficiari de VMG (grosul bugetului), persoane cu dezabilităţi şi alte categorii sociale cu mari probleme precum şi beneficiari de alte alocaţii: încălzire, familii monoparentale etc. Acest tip de beneficii nu sînt condiţionate de vreo contribuţie anterioară la schemele de protecţie socială. Asistenţa socială este doar o parte a protecţiei sociale

Amintim că:

• România, ţara cu cea mai mare populaţie săracă din UE, alocă 11, 4% din PIB pentru protecţie socială.
• Media UE se ridica la aproximativ 19,5% din PIB.

De ce nu discutăm despre cauzele sărăciei? De ce nu discutăm despre modul de distribuţie a profitului, costul muncii, acesul preferenţial la resurse de tot felul etc? Iată nişte teme care ar merita mai multă atenţie.

Sursa materialului .  Mai recomandăm şi acest text.