Un interviu despre ultimele tensiuni din Republica Moldova, legate cu baza militară Bulboaca, cu dialogul între Chișinău și Tiraspol și cu sancțiunile ruse
În mediile din Republica Moldova și din străintate s-au apărut mai multe interpretări că se pregătește un nou război în Transnistria. Se scrie că la baza militară din Bulboaca (aproape de republica separatistă) instructori americani îi ajută militarilor moldoveni să pregătească o operațiune ofenzivă în care s-ar putea implica și Ucraina. Experți și politicieni evaluează scenariile de intervenție de către jucătorii globali într-un conflict de acest fel. Pentru a clarifica situația corespondintele agenției TASS Valerii Demidețkii l-a intervievat pe președintele și comandantul suprem al forțelor militare din Moldova Igor Dodon.
Igor Nicolaevici, cum evaluați toate acestele turbulențe mediatice?
Ca o provocare. După ce aceste informații au apărut eu personal am inspectat poligonul din Bulboaca, alte regimente armatei moldovene, am inspectat depozite de arme, locuri unde echipament militar este stocat. N-am găsit nicio pregătire pentru război. Am spus asta de multe ori și pot repeta încă o dată – țara noastră se poate uni doar prin drumul păcii. În capacitatea mea de președinte și comandant suprem al forțelor militare eu niciodată nu voi da ordin de a folosi forța militară împotriva Transnistriei. Constituția stipulează că asta nu se poate face fără semnarea președintelui.
Cine beneficiează de aceste zvonuri?
Sunt convins că nu există premise reale pentru război din Transnistria. Dar există politicienii influenți atât la noi, cât și în străinatate, care sunt interesați în creșterea tensiuninlor din țara noastră.
Cine ar putea fi interesat în asta?
Cei care se frică de împărtășirea puterii la alegerile care urmează în anul viitor. Potrivit sondajelor, după opt ani de guvenare eșuată a coaliției partidelor proeuropene ele au mici șanse de a intra în parlament. Astăzi liderii Partidului Democrat încearcă să obțină susținerea Statelor Unite, unde există cercuri politice influente care sunt interesați în escaladare a confruntării cu Moscova. Vedem cum aceste cercuri ridică presiunea asupra președintelui Trump așa că să nu permit un dialog constructiv cu Kremlin.
Pentru a-le servi pe patronii lor din Occident, democrații se opun politicii mele de restabilire a parteneriatului strategic cu Rusia. Iată de ce ei fac demersuri împotriva Moscovei – începând cu interzicerea unor medii rusești, expulzarea jurnaliștilor și politologilor, și ajungând la declararea ca vicepremierul rus Dimitrii Rogozin și unii diplomați ruși sunt persoane non grata.
Presa aflată sub controlul coaliției proeuropene în ultimă perioadă scrie știri ”despre planurile militariste Rusiei imperiale” care după ce a declanșat un război împotriva Nistrului, dacă vrea, ar putea să ocupe sudul Ucrainei, să răstoarne regimurile proeuropene la Chișinău și Kiev. Aceștia sunt asistați activ de colegii din România care nu sunt interesați să rezolve problemele de Transnistria și de unire țării noastre, pentru că această unire va impiedica planurile lor de anexare Moldovei.
Trebuie să reamintesc că funcționarii din guvernul moldovenesc care îl acuză pe Rogozin că le-a înjurat, înghit apă în gură când colegii lor români vorbesc despre planurile sale de lichida și anexa Moldova. Eu n-am auzit niciodată acest fel de apele de către conducătorii rusești. Și în Moscova, și în Tiraspol există politicieni care nu sunt interesați în recuperarea cooperăriii între Moldova și Rusia, și în rezolvarea problemei transnistrene. Cei care parazitează, folosindu-l pe divizarea țării noastre, fac mai mulți bani din status quo-ul.
Dar, spre deosebire de 1992, atît în Moldova, cît și în Transnistria, nu există aproape nimeni care să-și facă foc în casă pentru a prăji ouăle altcuiva. Și evenimentele din Osetia de Sud au răcit ardorul politicienilor aventurieri.
Eu spun că coaliția guvernamentală nu are nevoie de un război de dimensiune mare. Dar o provocare care să ducă la escaladare tensiunilor în jurul Transnistriei în timpul alegerilor prezidențiale din Rusia și al campaniei electorale pentru parlament din Moldova – va fi în beneficiul ambelor parte.
Asta va avea repercusiunii și fața de Moldova și fața de Ucraina, ce vine spre direcție Tiraspolului?
Tensiunilor vor ajută unei divizări mai mare între Moscova și Bruxelles, ceva care cum văd eu, este dorit de politicieni antiruse din SUA. Dacă Kremlin nu intervine, asta va fi o ocazie bună de a prezentă conducerea rusească ca slabă, ca un guvern care nu reușește de a-le proteja pe forțele sale de pace și cetățenii săi.
Dar un conflict s-ar putea izbucni și fără cunoștință Dvs. Se știe că puterea șefului de stat moldovenesc este limitată. Iar miniștri, inclusiv securiști, sunt sub controlul Partidului Democrat, cărui lider, cum voi ați observat, primește bună voință Washington-ului.
Pentru a nu permite asta, eu am cerut ca comandanți regimentelor militare să-mă informeze detaliat despre toate exercițiile militare și despre toate mișcările trupelor în țară. Cât despre liderii democraților, eu cred că un exemplu pentru soarta lor în viitoare ar putae fi soarta lui Mihail Saakașvili, care s-a bucurat de susținerea americană în trecut.
Dar fostul președinte Gruziei jură că în august 2008 nu-a dat ordin de război și a devenit vicitma unei provocării!
El poate spune ceea ce vrea. Toți știe că armata Gruziei a fost instruită timp de câțivă ani de instructori americani și datorită unor alocări de către Occident ea a fost înarmată și echipată. La noi situația este diferită. Chiar dacă imaginăm că cineva dintre politicienii în Chișinău are intenții militare, armată moldovenească care a fost redusă de mai mulți ani, finanțată de un principiu rezidual, nu este în prezent în stare să le pună în aplicare. Această concluzie am făcut după o cunoaștere detaliată cu situația în unitățile militare.
Datorită unor considerării înțelegibile nu vreau să dau datele cât de puțin este cheltuit la militari, la pregătirea lor, la înarmarea lor, la echipamentele tehnice lor. Este pacat că politicienii noștri chiar se gândesc să fure acești bani mizerabili.
Cine exact vrea să facă asta?
Numele lor sunte menționate în zvonuri. În ultimii opt ani când coaliția guvernamentală proeuropeană și-a separat posturile guvernamentale Ministeriul Apărării a fost dat Partidului Liberal, care susține unirea țării noastre cu România.
Paradox. Se întămplă așa că siguranța țării este predată celor care vor să-o lichideze?
Poporul zice despre acest caz așa: să pui o capră în gradină. Acum reprezentanții acestui partid, inclusiv primarul Chișinăului, ministerul transporturilor și alți funcționari importanți au devenit acuzați în corupție și alte înfrângeri.
Îi-ați cerut conducătorii Rusiei care au multe pârghii de influență, să nu aplice sancțiuni împotriva guvernului moldovenesc din cauza acțiunilor lui?
Aceste sancțiuni ar avea un efect opus, pentru că vor suferi mulți oameni de rând și asta le va servi pe oponenții aproprierii țărilor noastre. Vreau să subliniez că Moscova cunoaște excelent situația noastră internă. Eu sper că guvernul rus nu va face ceea ce aștept dușmanii noștri – fie la noi în țară, fie în străinatate.
Cum scandalul cu Dmitrii Rogozin, care este reprezentantul președintelui Federației Ruse pentru Transnistria, influențează negocierile privind rezolvarea conflictului care sunt blocate timp de câțivă ani?
În timpul întâlnirii mele cu el în Tehran noi am ajuns la acord să organizăm în timpul apropriat negocieri cu liderul Republicii Moldovene Transnistria Vadim Krasnoselski. Vom discuta în primul rând probleme și soluțiile care vor permite să facem viața oamenilor de rând la ambele maluri Nistrului mai ușor.
Ce fel de probleme?
Am predat Tiraspolului propunerile sale pentru rezolvarea problemelor de rețelele de telefon, de recunoașterea diplomilor și numărilor de înmatriculare ale autoturismelor, funcționarea școlilor moldovene pe malul stâng al Nistrului și alte întrebări. Progresul în rezolvarea acestor probleme ne va permite să reîncepem procesul de negociere în formatul ”cinci plus doi” (Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia, Ucraina și observatori din SUA și UE – notă editorului).
