Cerem anularea articolului 13 din directiva europeană privind drepturile de autor pe piaţa digitală unică

Diem 25 România si Partidul Pirat România au urmarit îndeaproape evoluţia propunerii de directivă, au criticat si au respins de la început implementarea ei. Intrucât nici vocea noastră, nici a 5 milioane de semnatari nu a fost ascultată, chemăm la proteste pe 23 martie 2019

Aproape 5 milioane de oameni s-au opus adoptării directivei în felul ei discutat (foto: https://savetheinternet.info/)

Acest text este un apel la protest de către Diem 25 România şi Partidul Pirat România. 

Modul în care va arăta Internetul, cum ne vom foloși de el și în ce măsură va fi un instrument transparent de promovare a libertăților individuale sau a pluralismului de orice natură, se poate schimba radical începând de anul acesta, și nu este o exagerare senzaționalistă.

Despre ce este vorba?

Pe textul său original, directiva își propune în aparență crearea unui “sistem european integrat al drepturilor de autor” sporind prin aceasta “protecția creatorilor împotriva giganților tehnologici care domină piețele”.

Deși în aparenta scopul ei poate fi interpretat ca unul bine intenționat, în sensul protecției și răsplatei proprietății intelectuale, consecințele pe care le declanșează sunt critice.

Articolul 13 este o soluție opacă și polițienească venită să preîntâmpine ”problema” câștigurilor din ce în ce mai scăzute (de la an la an) ale caselor de producție media, în detrimentul platformelor on-line, accesibile în mod gratuit, precum Youtube.

În forma sa inițială, votată în special de parlamentarii germani și francezi, articolul 13 era general aplicabil, fără nicio o derogare. Aceasta a fost amendată de actuala președenție a consiliului European, document făcut public de către politico.eu, menționând condițiile prin care un furnizor de servicii on-line poate fi exceptat. Acestea sunt trei:

  1. Să existe de mai puțin de trei ani
  2. aibă o cifră de afaceri anuală mai mica de 10 milioane de EURO
  3. Să aibă mai puțin de 5 milioane de vizitatori unici pe an

Într-adevăr nu există nicio mențiune directă a cuvintelor ”cenzură” sau ”filtru” în textul propus pentru directive, însă este imposibil de conceput o implementare a sa fără implementarea de filtre de conținut la încărcare. Ce înseamnă acest lucru? Toate platformele on-line care vor să își continue activitatea în legalitate, vor prelua toată responsabilitatea în ceea ce privește drepturile de autor al continutului pe care îl prezintă pe Internet. Acest lucru este posibil numai prin implementarea de filtre de conținut, care nu numai că pot fi prohibitive, din punct de vedere al costurilor, pentru multe firme mici, dar pot chiar și să dea greș. Parlamentara Julia Reda, care a urmărit și relatat critic toate evenimentele pe toată durata lor și a făcut apel în mod constant la acțiune și rezistență civică, a arătat în nenumărate ocazii pe blogul său efectele sale nocive asupra multor start-upuri sau firme mici, chiar și în forma actualizată.

Pentru orice antreprenor sau intreprindere mică sau mijlocie, care își desfășoară activitatea în “industria creativă”, accesul la Internet este de o importanță vitală. Acest lucru are cu atât mai important cu cât Internetul a devenit în momentul de față un vehicul esențial în a crea valoare și capital în cadrul “economiei cunoasterii”. Libertățile civile individuale au căpătat astfel în noul context o cu totul altă valoare și importanță. Articolul 13 poate fi privit ca o reacție neputincioasă a Europei, care în lipsa unei strategii coerente și sustenabile de stimulare a dezvoltării tehnologice, în cursa cu Statele Unite și China, recurge la soluții de tip Big Brother, cu scopul de a transforma platformele on-line posesoare, intermediare sau în controlul conținutului media, în niște gigantice mașini ale cenzurii.

Cine de partea cui este și cum sunt impartite taberele?

După cum am menționat deja acest articol își are originile în pactul franco-german, schițat în spatele ușilor închise, de a proteja interesele corporațiilor media. Drept urmare cei care susțin această directivă sunt peste 80 de asociații reprezentând interese ale celor mai mari case de producție din lume. În cadrul parlamentului European artizanul și omul cu care directiva este în mod inevitabil asociată, este membrul Partidului Popular European, Axel Voss, parlamentarul cu cele mai multe amendamente ale legilor privind dreptul la sfera privată, și câștigătorul, anul trecut, al premiului Big Brother, acordat persoanelor sau instituțiilor cu cele mai mari prejudicii aduse dreptului la confidențialitate. O privire de ansamblu a parlamentarilor care au votat în decursul timpului pro sau contra legilor europene privind protecția datelor personale, o puteti gasi aici.

Nu în mod paradoxal dintre contestatarii acestei directive se numara și organizatia non-guvernamentala CCIA (Computer and Communications Industry Association), reprezentata intereselor giganților “Silicon Valley”, eBay, Uber, Facebook, Google, Microsoft, Nvidia sau Amazon. Dintre acestia cea mai puternica voce este cea a Youtube, care prin CEO-ul său Susan Wojcicki, s-a exprimat public pe blogul său.

Însă nu numai interese corporatiste din Silicon Valley se opun acestei directive. Câteva personalități proeminente din zona on-line, precum Jimmy Wales, co-fondatorul Wikipedia, sau chiar inventatorul protocolului World Wide Web, Tim Berners-Le și-au exprimat poziția printr-o scrisoare deschisă adresată lui Antonio Tajani, președintele Parlamentului European. Lor li se alătură un grup de organizații militând pentru drepturile omului, libertatea de exprimare, precum și jurnaliști independenți, SPARC, a alianță de instituții academice, precum și multe alte organizații susținând dreptul la liberă exprimare în mediul online și al prezervării Internetului ca spațiu public de dezbatere comună, incluzivă și liberă.

În cadrul Parlamentului European, cea mai acerbă și susținută critică a fost adusă de Julia Reda, membră a Partidului european al Verzilor și a Partidului Pirat din Germania. Pe lângă relatările ”la cald” de pe blogul ei, ea și-a exprimat poziția și în cunoscuta publicație Wired, prezentând în mod clar și concis efectele Directivei.

Mai concret, cine va fi afectat de aceasta directiva?

EDIMA a publicat acest infograf, sumarizând cele mai mari, din punct de vedere al numărului de vizitatori, platforme on-line care vor fi afectate. Două concluzii esențiale se pot trage, firmele menționate acolo sunt ”porțile de acces” către Internet ale aproape 90% din utilizatorii de pe această planetă, și în al doilea rând, toate platformele care își desfășoară activitatea în scop profitabil, au mijloacele și capitalul necesar să filtreze conținutul încărcat, cele de tip ”open-source” sau în scopuri non-profitabile vor fi forțate să instaleze filtre sau să dispară.

Care sunt consecintele și care este poziția Diem25 România şi a Partidului Pirat România?

După cum am văzut, este vorba de o externalizare a responsabilității juridice, dintr-o zonă de business în alta, dar și mai important este vorba de o încălcare și un abuz asupra drepturilor fundamentale ale individului, precum libertatea de expresie și dreptul la informare. Acestea nu vor mai fi la fel dacă directiva va fi adoptată.

Poziția Diem25 România și a Partidului Pirat România este în mod categoric împotriva acestui articol. Suntem cu totul în asentimentul Juliei Reda și considerăm că pe ansamblu scopul acestei directive NU este în niciun caz protejarea formelor de expresie artistică în mediul on-line, dimpotrivă le discreditează total drepturile, și nici nu armonizează abordările și interesele diferitelor state membre UE, așa cum își propune. Reflectă in totalitate jocul de putere între marii actori implicați, dat fiind în bună parte retardul tehnologic al Europei în comparație cu puterile dominante, Statele Unite și China. Diem25 Romania, care lucrează în strânsă colaborare cu EDRi (organizație non-profit pentru drepturile civile in mediul digital european) are un plan european de reformare și democratizare al tehnologiei. Dimpreună cu Partidul Pirat România cheamă pe această cale la proteste în data de 23 martie 2019, în mai multe țări din Europa, printre care în România, la Timișoara, Arad, Cluj, București și Constanța. Fiecăruia dintre noi, căruia îi pasă de soarta Internetului în viitor, poate să ia atitudine, fie prin participarea la proteste, fie prin monitorizarea, sau abordarea prin Email, a parlamentarilor cărora nu le pasă de drepturile civile în mediul virtual și care vor să ignore aproape 5 milioane de cetățeni europeni.

Articolul 13 este dăunător atât pentru utlizatorii de Internet cât și pentru artiști sau ”creatorii de conținut” on-line, nu favorizează sau stimulează competiția în rândul lor și nu poate fi implementat decât prin abuzuri grave ale drepturilor și libertăților personale.

Dacă îți pasă #saveyourinternet

Postări asemănătoare


One Comment

  1. Article 13 is harmful to both Internet users and artists or content creators on-line, does not favor or stimulate competition among them and can only be implemented through serious abuse of personal rights and freedoms.

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu, E-mail adresa Dvs. nu va fi publicat