Procuratura specială DNA a atacat pentru primă oară un monopol străin în serviciile comunitare din cauza cumparării politicienilor și a traficului de influență. În vizorul celor de la DNA e și Bruno Roche – managerul distributorului francez de apă Veolia pentru Bulgaria
Acest articol a fost publicat la 13 noiembrie 2015 pe blogul ”Bulgaria Solidară”.
Când parchetul anticorupție DNA atacă oligarhi umbroși, ce au legătură cu fostele servicii de informație ale țării, în Bulgaria aflăm imediat ce s-a întâmplat. Dar dacă subiectul acuzațiilor sunt managerii companiilor străine din nordul Dunării, care au legătură cu țara noastră, se pare că informația călătorește mai încet. În acest caz aproape o lună.
La sfârșitul lunii septembrie DNA începe urmarirea penală împotriva a trei oameni de afaceri români și doi manageri francezi ai firmei, care controlează concesiunea apei din București și Ploiești – Apa Nova. Aceasta e compania subordonată Veoliei din Franța – aceeași companie, care controlează concesiunea distribției apei din Sofia prin compania ”Apa de Sofia”. Suspectat de ”cumparare de influență” – un fel de șpagă – este francezul Bruno Roche, care este managerul Veoliei pentru Bulgaria de la 1 iulie 2015. El a condus Apa Nova București din 2008 până la 2013. Dintre 2003 și 2008 a fost managerul Apei Nova Ploiești. A fost și președintele Camerei franceze de comerț precum si a Camerei de industrie și agricultura din România.
În septembrie ziarul ”Dnevnik” a scris despre scandal, dar menționeaza numele lui Bruno Roche fără să precizeze, că el conduce secția Veoliei pentru Bulgaria.
Mass-media noastra stă linistită
Până în ultimele 8-9 zile ale lunii octobrie, când vestea traversează în sfârșit Dunarea, datorită unei postari pe Facebook, scrise de la candidatul pentru primarul Sofiei, Georgi Kadiev, mass-media bulgară nu a agitat apele . Abia apoi cazul este descris cu mai multe detalii în ziarul ”Trud”.
”Procurorii arată că, în perioada 2008-2015, Semenescu, Moisescu şi Berevoianu şi-au traficat influenţa pe care o aveau la reprezentanţii unor instituţii publice din România (în principal, la Primăria Generală, Consiliul General ale municipiului Bucureşti, Primăria şi Consiliul Local ale Sectorului 1 Bucureşti) în beneficiul agenţilor economici care fac parte dintr-un grup de firme străine, obţinând în schimb de la reprezentanţii acestora sume importante de bani”, scrie agenția Mediafax. Ea adaugă: ”Numele celor doi (manageri francezi – notă editorului) apar în documentele întocmite de DNA în dosarul Apa Nova, procurorii susţinând că Roche era titularul unor conturi din care făcea plăţi speciale pentru contractele cu firmele altor suspecţi din acest dosar.”
De fapt, tranzacțiile de la Apa Nova către oamenii de afaceri suspecți au fost făcute ca parte a unor contracte fictive de servicii. Procurorii susțin că aceste tranzacții au fost făcute pentru servicii, care n-au fost realizate și aceste transferuri de bani au fost aprobate de managerii francezi Bruno Roche și Laurent Lalague.
S-a înteles ca în Apa Nova a funcționat o agenție de informație privată, care a fost condusă de catre fosti spioni români. Agenția a efectuat ”filaje și interceptări în interesul persoanelor care controlează agentul economic și care încearcă în acest mod să țină sub control divulgarea de către angajații companiei de date care să conducă la depistarea activităților nelegale derulate”, explică agenția națională de știri română Agerpres.
În acest moment Roche se află sub control judiciar, adică nu are dreptul să plece din România fără permisul DNA până la data de 5 decembrie. În continuare ziarul ”Trud” ”Apa de Sofia” comentează că managerul n-a fost reținut, ci răspunde întrebărilor organelor romane de cercetare de buna-voie. Cu toate acestea la 29 octombrie s-a anunțat că împotriva lui Roche există acuzații noi, chiar dacă nu este încă clar care sunt ele de fapt. În alte cuvinte cazul merge în adâncime și se descoperă noi încalcări.
Contextul în care acest caz se dezvoltă are nevoie de o vedere mai precisă.
”Firmele străine au preluat in Romania toate fostele monopoluri de stat din utilitatile publice (apa, gaze, electricitate, carburanti ). Niciuna dintre aceste firme străine nu au respectat conditiile puse la privatizare. Niciuna nu a indeplinit programele de investitii pentru dezvoltari si modernizari la care s-au angajat. In schimb, folosind pozitiile de monopol au marit fabulos preturile. Acum, la 10-12 ani de la privatizare, facturile la toate utilitatile publice sunt de cel putin 2-3 ori mai ridicate, fara ca sa existe vreo imbunatatire din punct de vedere calitativ. Din pacate, profiturile exorbitante sunt trimise in țările de origine ale firmelor straine, fara a fi platite impozite pe profit, caci profiturile sunt externalizate in proportie de aproape 90%, prin diferite metode, inainte de a fi fiscalizate. Nicio autoritate romanească (guvern, fisc, justitie) nu intervine spre a opri aceasta devalizare a tării”, spune economistul Ilie Șerbanescu.
De fapt în mass media românească circulă număre diferite pentru creșterea prețurilor apei din ultimii ani. Dar toate datele confirmă că această creștere e mare. Conform informației postului Digi24 din 2000, când Veolia obține concesiunea pentru apa din București , până în prezent prețul s-a marit cu 1400%. În 2011 profitul oficial al Apei Nova este 85 mln. Lei (19,11 mln. Euro). În 2012 profitul ajunge la 119 mln. Lei (26,75 mln. euro) doar datorită creșterii prețului apei.
Apa Nova e sigură că majorarea prețurilor e în accord cu contractul de concesiune.
”Conform ultimelor date statistice primite de la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), în martie 2015, tarifele pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare practicate de Apa Nova Bucuresti sunt pe pozitia a 17-a, iar cele practicate de Apa Nova Ploiesti pe pozitia a 33-a, între tarifele practicate de cei 33 de operatori mari de servicii de acest tip din România”, declară compania în septembrie 2015. Ei sublinează că tarifele acoperă cheltuielile de operare, întretinere, reabilitare, dezvoltare si modernizare a sistemului de alimentare cu apă si canalizare, conform cerintelor Contractului de Concesiune, pe întreaga perioadă a concesiunii (25 de ani).
Cazul Apa Nova reprezintă prima interventie a justiției române împotriva companiilor străine din România. După Șerbanescu, activitatea Apei Nova nu e o excepție, ci mai degrabă o regulă a monopolilor strâini din România. Cazul actual este interesant și pentru a altă cauză. Multe tări din UE susțin campania românescă împotrivă corupției. Deci, pentru ei va fi mai greu să se interpună, dacă companiile europene sunt în vizorul ei.
Până în acest moment nici ambasadorul Franției în România și nici alti reprezentanți ai statului francez n-au comentat public cazul. La vecini merele putrede sunt aruncate mai ușor și se pare că asta lasă fără argumente grupele care sunt sub acuzație. Dacă lupta împotriva corupției din România e o inspirație pentru reforma noastră judiciară, poate cazul Bruno Roche să ne predea o experiența utilă? Se știe că concesiunile apei din București și din Sofia sunt scrise parcă la indigo și sunt date în același timp, pentru aceeași perioadă.
Sursă: Bulgaria Solidară
