Alegerile parlamentare din 14 noiembrie 2021 din Bulgaria au oferit spațiu politic unui nou partid care promite schimbarea. Vladimir Mitev discută despre schimbare și status-quo într-un interviu pentru site-ul polonez Strajk.eu
După numărarea a unei mari părţi din voturile de la alegerile parlamentare din Bulgaria care au avut loc la 14 noiembrie 2021, există un câștigător clar – partidul ”Continuăm Schimbarea”. Intențiile sale politice se referă la modernizarea țării în mai multe domenii, reforma judiciară fiind una dintre priorități. Blogul Podul Prieteniei a publicat deja o serie de articole despre protestele din Bulgaria din 2020, care au reprezentat începutul căderii guvernului lui Boyko Borisov. În urma alegerilor parlamentare din 4 aprilie 2021 a fost format un guvern interimar de către președintele Rumen Radev, în condițiile în care elitele politice din epoca post-Borisov n-au reușit să ajungă la un acord privind o majoritate clară în parlament. Alegerile din 14 noiembrie 2021 au fost al treilea scrutin parlamentar din acest an și încă nu este clar dacă criza politică va fi depășită în urma acestora.
”Continuăm Schimbarea” – partidul nou înființat, a obținut peste 25% din voturi. GERB-ul lui Boyko Borisov a rămas pe locul al doilea, cu o susținere de peste 22%. Mișcarea pentru Dreptate și Libertăți – o formațiune politică, susținută de minoritatea turcă, dar care are pe listă și un important om de afaceri bulgar, este a treia forță cu puțin peste 13% din voturi. Acesta este urmat de Partidul Socialist Bulgar, care a obținut puțin peste 10%. Urmează formațiunea showmanului Slavi Trifonov „Există un astfel de popor” (peste 9,5%), Bulgaria Democrată (un partid al clasei de mijloc urbane) – puțin peste 6% și partidul Renașterea (mai puțin de 5%), care se bazează pe discursuri legate de patriotism, antivaccinare și critică a cercurilor integraționiste occidentale.
În aceeași zi au avut loc alegeri prezidențiale – președintele în exercițiu Rumen Radev nereușind să le câștige din primul tur, dar având o distanță mare față de cel de-al doilea candidat – rectorul Universității din Sofia, Anastas Gergicov. Vom dedica şi alte articole analizei situației politice bulgare după alegerea noului președinte. Ceea ce vă oferim acum este un interviu, care a fost acordat în ziua de 15 noiembrie 2021 pentru platforma Strajk.eu din Polonia. Interviul a fost realizat de Malgorzata Kulbacewska-Figat – o jurnalistă specializată în chestiuni legate de Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.
Ce trebuie să știm despre noul partid câștigător și despre cei doi lideri ai săi?
Este un partid format în jurul a doi foști miniștri carismatici – cel de finanțe și cel al economiei, care și-au conturat o prezență mediatică mai puternică după căderea guvernului Borissov și instituirea de către președintele Rumen Radev a unui guvern interimar în primăvara anului 2021. Pe scurt, este un partid care promovează „zero corupție”, inovația în economie și afacerile „cinstite”, în opoziție cu afacerile oligarhice care formează rețele clientelare. Este un partid care vizează clasa de mijloc, pe bulgarii care doresc schimbări sociale și modernizare după lunga perioadă de stagnare legată de guvernarea fostului prim-ministru Boyko Borissov.
Acestea fiind spuse, există și unele controverse, legate de mesajul altfel atrăgător și de liderii carismatici. Se pare că există o perioadă prea rapidă de gestație a acestui proiect politic. De exemplu, Curtea Constituțională a stabilit că Kiril Petkov – în calitate de ministru de finanțe, și-a ocupat poziția ministerială cu încălcarea legii, deoarece avea dublă cetățenie (avea și cetățenie canadiană pe lânga cea bulgară) în momentul în care și-a preluat funcția – fapt pe care nu l-a declarat de la început. O altă controversă ar putea fi văzută în faptul că noul partid nu a avut timp tehnic pentru a se înscrie singur la alegeri și a trebuit să se bazeze pe câteva partide mai mici, care au pus la dispoziție înregistrarea lor pentru candidații din „Continuăm Schimbarea”. Unul dintre aceste partide este cunoscut pentru că în trecut s-a alăturat formațiunilor politice de extremă dreapta. Și au existat, de asemenea, controverse în ceea ce privește unii dintre candidații partidului – din cauza comportamentului lor de traseiști politici. Există și unele dispute cum anume ar trebui interpretat faptul că un sponsor al partidului candidează pentru funcția de deputat sau este anunțat ca posibil ministru chiar înainte de alegeri și de negocierile de coaliție pentru un eventual guvern. Cu alte cuvinte, afirmațiile privind „zero corupție” ar putea fi o provocare pentru partid într-o societate precum cea bulgară, dominată de găşti, oligarhie și standarde mai fluide de anticorupție. În orice caz, sprijinul pe care bulgarii l-au acordat acestui partid poate fi văzut ca o speranță sau o dorință ca, după 12 ani de guvernare (cu mici pauze) a lui Borisov, să existe un capitalism și un stat „cu față umană/modernă”. Dar, pe de altă parte, lipsa relativă a unei majorități parlamentare clare și ușor de obținut ar putea fi văzută și ca scepticism sau teamă că schimbarea ar putea să nu fie în bine.
Va avea în sfârșit Bulgaria un guvern stabil?
Societatea bulgară continuă să fie divizată din punct de vedere politic și să nu aibă o cultură a cooperării. Acest lucru este valabil în special pentru suprastructura sa politică. Dacă aruncăm o privire la distribuția locurilor în parlament, reiese că un viitor guvern, condus de „Continuăm Schimbarea”, ar trebui să aibă și sprijinul nu numai al Bulgariei Democratice (un partid al clasei de mijloc urbane), ci și al Partidului Socialist Bulgar (care este cunoscut, sub conducerea liderului său Kornelia Ninova, ca fiind „conservator” din punct de vedere al valorilor, ca partid al nostalgicilor și ca partid “de modă veche”) și partidul „Există un astfel de popor”, care ar putea fi etichetat ca un fel de formațiune populistă, ale cărui poziții în legătură cu o serie de probleme sunt neclare, dar care este, de asemenea, văzut ca retrograd de către elitele urbane, care, probabil, conduc „schimbarea” acum).
Ce urmează cu GERB și cu structurile pe care le-a construit de-a lungul Bulgariei – și ce urmează cu socialiștii?
Aceste două partide sunt catalogate drept partide ale status-quo-ului, ale vechiului tip de cultură politică și capitalism (cel oligarhic/clientelist). Partidul Socialist Bulgar a obținut puțin peste 10%, ceea ce sugerează o criză uriașă în ceea ce privește sprijinul public pentru acesta. Oamenii nu par să îl recunoască drept un actor pozitiv în contextul actual și cu mesajele și pozițiile sale actuale.
În ceea ce privește formațiunea GERB, sprijinul pentru acesta rămâne stabil. Rezultatele sale ar trebui citite în contextul în care Angela Merkel nu va mai conduce Germania, iar viitorul guvern va fi condus de social-democrații germanofili. Ne putem aștepta ca, la nivel european, Partidul Popular European, din care face parte GERB, să piardă din influență. În orice caz, deocamdată GERB rămâne susținut de cercurile sale. Și probabil că deja trece printr-un anumit proces de recalibrare, astfel încât să poată face parte din epoca lui Biden.
Există sentimentul că lui Borissov nu i se va permite să revină la putere în nume personal. Dar partidul său a condus Bulgaria pentru o lungă perioadă de timp și rămâne influent. Și poate că acest lucru va conta în condițiile în care ne așteptăm ca Rumen Radev să primească un al doilea mandat de președinte la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale de peste o săptămână.
Există sentimentul că societatea bulgară, cu tendințele sale autoritare, trece de la regimul unui general din ministerul de interne – Borissov, la regimul unui alt general – de data aceasta din armată – Radev. Va fi nevoie de o contestare a curentelor politice care se stabilesc în prezent la putere. Și poate că ceea ce este văzut acum ca un status-quo și un tip vechi de cultură politică ar putea servi un rol pozitiv în viitor, dacă va reuși să se modernizeze și să se reînnoiască la rândul său.
Update: După acordarea interviului în ziua de 15 noiembrie 2021 lidera Partidului Socialist Bulgar Kornelia Ninova a demisionat. Demisii provocate de rezultatele slabe au avut loc şi în uniunea Bulgaria Democratică şi partidul naţionalist VMRO. Astfel, o serie de lideri care aveau notorietate în anii tranziţiei – aşa-numiţii dinozauri, au deschis spaţiu pentru unele feţe mai noi şi, ne sperăm, ”modernizare” a sistemului politic.
Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici! Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume. Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube. Vă puteţi şi abona pentru newsletter-ul Baricadei România!
