Comunicat de presă al organizaţiei Căşi Sociale ACUM!
Cu părere de rău trebuie să vă anunțăm că după ce, în urma notificărilor noastre, în iulie 2021 Primăria Municipiului Cluj-Napoca a decis amânarea evacuării lui Szabo Iosif și a familiei sale dintr-o casă modulară de lângă rampa de gunoi din Pata Rât, povestea evacuărilor inițiate de primărie continuă. Atunci, primăria a răspuns tuturor instituțiilor și organizațiilor contactate de noi că ancheta socială pe care a efectuat-o cu privire la situația familiei a demonstrat nevoia de a amâna evacuarea.
Acum (1 septembrie 2021) – pe str. Stephenson nr. 15 -, 7 familii au primit notificare de demolare de la executorul judecătoresc. Demolarea a două construcții informale înseamnă evacuare pentru 2 familii (11 persoane, dintre care 5 copii, 1 persoană cu dizabilități, și 1 mamă singură), restul familiilor locuind în spațiul aglomerat al unui apartament din clădirea de la acea adresă. Primăria nu a implementat măsuri prin care să prevină această situație și nu a oferit nimic în schimb persoanelor afectate.
Mișcarea Căși Sociale ACUM!, cu sprijinul organizației RomaJust, a susținut familiile în depunerea pe 03.09.2021 a două apeluri la Judecătoria Cluj: una de contestare a executării silite, cealaltă de cerere de suspendare provizorie a executării silite. Prin procedurile pornite în instanță s-a putut amâna executarea silită a demolării, care în fapt este și evacuare pentru persoanele care locuiesc în locuințele informale. Totuși, aceste apeluri oferă, în cel mai bun caz, doar încă un pic [putin?] de timp pentru familii. Timp în care, însă, sperăm că Primăria Cluj va primi mesaje de la instituțiile unde am trimis apelul nostru (președinție, guvern, avocatul poporului, ANR, CNCD, comisii și instituții europene) pentru a opri demolarea/ evacuarea până la oferirea unor locuințe sociale adecvate celor care ar deveni persoane fără adăpost în urma demolării. Cu sprijinul Centrului European pentru Drepturile Romilor (ERRC) am mediat cazul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), așa că așteptăm și de acolo intervenția în favoarea oamenilor în risc de a rămâne fără locuință.
Situația alarmantă în așezarea informală de pe str. Stephenson nr. 15
De data aceasta vă cerem sprijinul în numele a 7 familii, care în 01.09.2021 au primit o înștiințare de la un executor judecătoresc prin care li se comunică ca în 2 zile, până pe 03.09.2021, “să desființeze lucrările de construcție executate nelegal pe latura vestică a imobilului din Cluj-Napoca de pe str. Stephenson nr. 15 în dreptul ap. nr. 1”. În caz contrar, li se pune în vedere deplasarea pe 3 septembrie la fața locului a executorului judecătoresc împreună cu firma SMZ IMPEX SRL “pentru a efectua măsurătorile necesare punerii în aplicare a titlului executoriu”, “reprezentat de Sentința Civilă Nr. 5173/2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul 25071/211/2012.“
Vă rugăm să interveniți pe lângă Primăria Municipiului Cluj-Napoca, reprezentată de primarul Emil Boc, prin a-i solicita amânarea demolării până la găsirea unor soluții alternative de locuire adecvată pentru familiile care ar rămâne fără adăpost de pe urma demolărilor propuse a se face prin executare silită. Eventualul argument că această intervenție nu ar fi evacuare, ci doar demolare de construcții, este cât se poate de fals, pentru că aceste construcții nu sunt niște construcții goale, ci sunt spații în care locuiesc în total 11 persoane, dintre care 5 copii și o persoană cu dizabilități. Mai mult, cele 7 familii care au primit ordinul de demolare includ 19 persoane, care locuiesc aglomerat într-unul din apartamentele vechii case construite în anii 1970 de Trustul de Construcții, ajungând apoi în proprietatea Transilvania Construcții.
Cereți primăriei să demareze o anchetă socială cu privire la situația demografică, socio-economică și medicală a familiilor în cauză, înainte de a porni orice intervenție care ar lăsa membrii acestora fără adăpost. Legea îi permite primăriei să amâne implementarea hotărârilor judecătorești de evacuare pe baza unei astfel de anchete sociale. Mai important, primăria ar trebui să ofere soluții reale persoanelor care trăiesc în condiții inadecvate și nesiguranță de atâția ani. Ar putea să ia în considerare, spre exemplu, să introducă în circuitul locativ blocul de pe strada Gării, care este în administrarea sa şi care stă gol de atâția ani.
Prin demolarea propusă și lăsarea fără o locuință alternativă adecvată a persoanelor de pe str. Stephenson nr. 15, Primăria Municipiului Cluj-Napoca ar încălca mai multe reglementări legale naționale și internaționale, lucru care nu poate fi trecut cu vederea de nicio organizație sau instituție locală, națională, sau internațională. Ne referim aici la legislația privind asigurarea dreptului la locuință adecvată pentru toți, a dreptului la locuință socială a celor care au câștiguri salariale sub venitul mediu pe economie (conform legii locuinței din România – 114 din 1996, art. 42), a dreptului la locuință adecvată a persoanelor marginalizate social, al tuturor copiilor, al persoanelor cu dizabilități, dar și a dreptului de a nu fi evacuat forțat, adică de a nu fi lăsat fără locuință alternativă adecvată în caz de evacuare.
Neglijarea faptului că în construcțiile pe care primăria vrea să le demoleze locuiesc mai multe persoane, nu este rezultatul necunoașterii situației. În urma acțiunilor noastre, știm cel puțin despre un document din 2016 (Document zonal privind situația locativă de pe str. Stephenson nr. 15. Istoria și situația locativă, și solicitări din partea locatarilor). Atunci, primăria ne-a răspuns că va face demersuri pentru soluționarea problemelor locative sesizate. Acum vedem că, după 5 ani, primăria nu vine cu soluții pozitive, ci cu “soluția” demolării și neglijează faptul că asta înseamnă evacuarea forțată a celor care locuiesc în construcțiile ce se doresc a fi demolate. Mai jos sintetizăm istoricul locuirii pe Stephenson nr. 15.
Istoria locuirii pe str. Stephenson nr. 15, pe scurt
Pe str. Stephenson George nr. 15 există un imobil compus din cinci apartamente. Locuirea familiilor la această adresă începe de la sfârşitul anilor 1970, atunci când persoanele din actualele generaţii mai în vârstă erau angajate ale Trustului de Stat pentru Construcţii, fiind astfel chiriaşi ai imobilului respectiv. Muncitorii constructori de dinainte de 1990 au luat parte la construcția multor blocuri din Cluj-Napoca din acele vremuri, priceperea lor a fost apreciată, precum este și astăzi în cazul celor care continuă să lucreze în domeniul construcțiilor.
După 1990, odată cu posibilitatea de achiziţionare a apartamentelor şi în măsura posibilităţilor materiale, două dintre aceste familii au cumpărat locuinţele în care erau anterior chiriaşi, și alte două sunt în stadii diferite ale achiziționării. În rest, datorită extinderii familiilor, afecţiunilor de sănătate ale persoanelor vârstnice, a imposibilităţii persoanelor de a se muta în chirie privată datorită prețurilor mari raportate la veniturile lor, şi a lipsei accesului la locuinţele sociale din oraş, în perioada 1995-2007 mai multe familii tinere s-au văzut nevoite să amplaseze construcţii informale în jurul imobilului vechi.
Nesiguranța locativă creată de-a lungul mai multor ani sub impactul cauzelor mai sus amintite s-a agravat drastic începând cu anul 2013, precum și de când dezvoltatorii imobiliari și-au exprimat interesul față de acest teren. De atunci au început să apară reclamațiile vecinilor. În contextul acestor reclamații, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a început un proces de identificare şi control asupra familiilor, declanşat odată cu amendarea uneia dintre familiile locuitoare în imobilul vechi pentru construirea informală a unei anexe (proces verbal nr. 183 emis în 27.09.2010). Totuşi, în acel moment, locatarilor nu li s-a comunicat şi faptul că, în baza acestui proces verbal, ei ar fi putut să înceapă demersurile de intrare în legalitate (potrivit prevederilor art.28, alin (1), pct.a), cunoscându-se că e vorba de persoane care nu dispun de o altă alternativă locativă. La câteva zile după episodul amendării, datorită problemelor grave de sănătate şi a condiţiilor suplimentare de stres cauzate de amendă, persoana în cauză a decedat. Acest lucru a prelungit acţiunea în instanţă demarată de către Primăria Municipiului (dosar nr.25071/211/2012) împotriva celor care au construit anexele fără autorizaţie, iar Decizia Civilă nr. 678/A/2014 a dat câştig de cauză Primăriei, fiind formulată împotriva tuturor moștenitorilor. În consecinţă, familiile locuitoare în anexele din dreptul apartamentului 1, de pe latura vestică a imobilului, ar fi trebuit să demoleze camerele lor. Acestea însă nu au dispus nici atunci, și nu dispun nici la ora actuală de o alternativă locativă, deci demolarea ar însemna transformarea lor în persoane fără adăpost.
Ce ar fi trebuit să facă primăria măcar din 2019 încoace?
În 26 iulie 2019 s-a publicat în Monitorul Oficial Legea nr. 151 din 24 iulie 2019 pentru completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, iar cu un an mai târziu Ordinul nr. 3.494 din 27 iulie 2020 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.
Reglementările legale de mai sus definesc așezarea informală drept o grupare de minimum 3 unități destinate locuirii dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile definite conform Legii asistenței sociale nr. 292/2011, și care nu au niciun drept asupra imobilelor pe care le ocupă. Cazul de pe str. Stephenson nr. 15 se regăseşte în această definiție, deci acolo avem de-a face cu o așezare informală.
Mai departe, reglementările de mai sus stabilesc următoarele obligații pe care și primarul Municipiului Cluj-Napoca trebuia să le îndeplinească de atunci:
- Ar fi trebuit să identifice terenurile din cadrul teritoriului administrativ ocupate de așezări informale, inclusiv cea de pe str. Stephenson nr. 15.
- Ar fi trebuit să realizeze și să actualizeze baza de date cu privire la numărul de persoane ce locuiesc în așezări informale, adică și pe str. Stephenson nr. 15.
- Ar fi trebuit să informeze locuitorii din așezările informale cu privire la prevederile prezentei legi și să inițieze un proces de consultare și planificare participativă în vederea identificării de soluții de intervenție adaptate specificului așezării informale și nevoilor comunității, inclusiv pe str. Stephenson nr. 15.
- Ar fi trebuit să inițieze și coordoneze demersurile necesare pentru identificarea regimului juridic și economic al terenurilor ocupate de așezările informale și pentru reglementarea acestora, inclusiv pe str. Stephenson nr. 15.
- În cazul în care reglementarea prevede desființarea parțială sau totală a așezărilor informale respective, ar fi trebuit să asigure relocarea locuitorilor acestora, fie prin asigurarea de locuințe sociale, fie prin sprijin în reconstrucția locuințelor pe terenuri echipate edilitar, identificate și puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale, în condițiile legii; de asemenea, trebuia să informeze și să consulte în prealabil locuitorii aflați în situații de relocare cu privire la alternativele posibile și obținerea acordului acestora.
Pe baza Înștiințării primite de cele 7 familiii de pe str. Stephenson nr. 15, ap.1 de la executorul judecătoresc pe 1 septembrie 2021, putem afirma că primăria Municipiului Cluj-Napoca:
- Nu a făcut nimic din cele de mai sus, ci pur și simplu vrea să demoleze construcțiile informale fără a se preocupa de soarta persoanelor care vor fi evacuate forțat de pe urma demolării.
- Ar trebui de îndată să anunțe executorul judecătoresc în vederea opririi procedurilor începute cu scopul demolării construcțiilor informale.
- Ar trebui de urgență să înceapă asigurarea de locuințe sociale adecvate persoanelor care nu mai pot să locuiască în acele condiții inadecvate și nesiguranță.
De ce se simte primăria obligată să pună presiune pe locuitorii de pe str. Stephenson nr. 15?
Din păcate, presiunile de demolare a locuințelor informale, dar și impunerea creșterii impozitului cu 500% în cazul proprietarilor de apartamente din vechea casă, nu urmărește îmbunătățirea condițiilor de locuit ale oamenilor de la acea adresă.
Aceste presiuni răspund mai degrabă așa numitelor planuri de “regenerare urbană” din zonă, care înseamnă gentrificare prin dezvoltarea imobiliară ce include Liberty Residential și Liberty Technology Park pe str. Gării (vizavi de Stephenson 15), dar și printr-o nouă construcție pe str. Stephenson nr. 11; prin demolarea clădirii Cortizo (și fosta platformă TDS) de pe colțul Oașului-Gării pentru a face loc unei noi investiții imobiliare a companiei? Hexagon; prin valorificarea patrimoniului industrial Armătura tot în direcția dezvoltării imobiliare; și nu în ultimul rând prin „revigorarea” Parcului Armătura de către primărie.
Comunicat de presă al organizaţiei pentru dreptul la locuire din Cluj Căși sociale ACUM!, emis pe 7 septembrie 2021 ([email protected])
Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!
Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume. Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube. Vă puteţi şi abona pentru newsletter-ul Baricadei România!
