Contradicţiile politice naţionale şi internaţionale din Bulgaria mereu se învârt în jurul corupţiei şi statului de drept
Justiţia bulgară continuă să fie în centrul discuţiilor şi confruntărilor politice timp de peste 9 luni de la începutul protestelor din vara lui 2020. Ele au izbucnit după ce procuratura a descins la sediul preşedintelui, făcând percheziţii în cabinetul unui angajat şi apropiat al lui Rumen Radev. Protestele au avut între altele o agendă anticorupţie şi o revoltă evidentă îndreptată împotriva procurorului șef Ivan Geşev acuzat ca face anticoruptie intr-un mod corupt care beneficiază oligarhia bulgară reprezentată de afaceristul Delean Peevski. Ca urmare a protestelor, preşedintele a cerut demisiile lui Geşev şi premierului Boiko Borisov şi a iniţiat mai multe discuţii şi acţiuni legate de reforma justiției. În acelaşi timp, organizaţia Dreptate pentru Toţi a subliniat propunerile sale privind reforma judiciară, care vor limita prerogativele procurorului-șef şi vor întări puterea judecătorilor din sistemul judiciar.
Acest context ”istoric” este necesar pentru a înţelege că în Bulgaria are loc o contestare mutuală a puterilor şi instituţiilor de stat, în care într-o formă sau alta se implică şi protagonişti internaţionali. Este celebră rezoluţia Parlamentului European din 8 octombrie 2020 legată de starea statului de drept şi de numeroasele probleme sociale din Bulgaria (de pildă, libertatea presei). Pe scurt, ea a formulat pentru prima dată într-un mod neechivoc faptul că în Bulgaria există probleme privind drepturile fundamentale şi dezvoltarea societăţii democratice. Între altele, ea a stipulat şi că procuratura din Bulgaria nu răspunde în fața niciunei alte instituții şi trebuie reformată. Această rezoluţie a reprezentat punctul culminant protestelor,revendicarea lor centrală, după care entuziasmul legat de proteste au început să scadă, evident pierzându-și suflul și mobilul odată ce s-a ajuns la internaționalizarea problemei bulgare sensul său după ce internaţionalizarea probelemei bulgare a fost atinsă.
În contextul acestor evenimente din vara şi toamna lui 2020, mai multe evoluții care vizează sistemul judiciar din Bulgaria au avut loc recent. Ele capătă o mai mare importanţă în contextul alegerilor parlamentare ce urmează să aibă loc în 4 aprilie 2021.
Radev atacă ”garda pretoriană” a procurorului-şef
Pe data de 11 martie 2021, preşedintele Rumen Radev a depus la Curtea Constituţională o cerere privind anticonstituționalitate legate de unele prevederi din Legea Prerogativelor Judiciare și Legea pentru apărarea persoanelor vulnerabile în fața unor prevederi penale (este vorba despre persoanele care trebuie să intre în programul de protecție a martorilor). Aceste texte legislative constituie aşa-numitul Birou de Apărare ca o structură subordonată numai procurorului-şef. În decursul anilor, Biroul a crescut ca număr de angajaţi, buget şi prerogative, în timp ce transparenţa şi răspunderea lui se reduceau, așa cum subliniază presa bulgară. De exemplu, a fost adăugat în prevederile controversate faptul că că nu doar martorii, ci şi magistraţii pot fi apărați prin el. Biroul nu acordă informaţie niciunui organ de stat, dar toate instituţiile trebuie să colaboreze cu el. Şamd.
Acum Radev atacă, între altele, prevederea potrivit căreia așa-zisa ”gardă pretoriană” a procuraturii poate ”aresta persoane”, când există un asemenea ordin din partea procurorului-şef. Drept urmare, acest birou a fost în centrul operaţiei ”de percheziţie şi sechestrare” în clădirea Preşedinţiei, în data de 9 iulie 2020, care a fost una dintre cele două mari nemulțumiri care au dus la izbucnirea protestelor. Preşedintele constată în descrierea cererii sale că, în ultimii ani, prin modificări legislative consecutive ale Legii pentru apărarea persoanelor, ameninţate în cadrul procedurii penale, s-a ajuns la o abatere de la principiul constituţional de separare a puterilor în stat, procurorul-şef concentrând toate funcţiile de bază legate de conducerea, controlul şi realizarea activitiăţii Biroului de Apărare. Astfel, prerogativele constituţionale ale procuraturii sunt ”depăşite”. Radev mai afirmă că independenţa sistemului judiciar poate fi folosită numai pentru realizarea funcţiilor constituţionale ale curţii, procurorului şi investigatorilor. Iar realizarea unor prerogative ale poliției de către o structură a procuraturii împiedică controlul civil, lucru care poate afecta valori semnificative ca dreptul la integritate sănătate, libertate sau viață privată a unor persoane. Mai mult, conform preşedintelui bulgar, procurorul-şef nu poate ”simultan să conducă Biroul şi să exercite control privind legalitate asupra activităților lui – ceea ce înseamnă ca el însuși trebuie să se controleze pentru legalitate”.
Luxemburg vs. procuratura
Aproape simultan, Curtea Europeană de la Luxemburg a stipulat că ordinele europene de arest, emise de Bulgaria, nu ar avea un caracter obligatoriu pentru statele europene, pentru că nu se subordonează vreunui control judecătoresc. O astfel de reglementare privind protecția statului de drept este prevăzută în celelalte ţări europene, dar conform legii bulgare procurorii pot emite astfel de ordine fără posibilitatea unui control din partea judecătorului. Decizia a provocat convocarea de urgență a unui grup de lucru din cadrul Ministerului Justiţiei din Sofia, care să găsească soluții legislative pentru rezolvarea problemei.
O altă ştire a venit la începutul lui martie, de asemenea din Luxemburg – de la biroul procuraturii europene (EPPO), condus de Laura Codruţa Köveşi: 7 din cele 10 propuneri bulgare pentru procurorii europeni au fost refuzate de către procuratura europenă. Cei șapte candidați respinși sunt anchetatori, procurori regionali și un judecător. Euractiv a explicat că EPPO are reţineri împotriva numirii anchetatorilor, care, spre deosebire de procurori, nu pledează în fața judecătorilor și împotriva procurorilor fără experiență în dosare importante. În timp ce procuratura europeană aşteaptă noi nominalizări, o parte semnificativă a procurorilor din Consiliul Superior al Magistraturii nu pare a înţelege care sunt exigențele în termeni de cadre.
În plus, la Curtea Constituţională se desfășoară acum o procedură care ar trebui să decidă dacă instituţionalizarea ”unui procuror special”, care are drept de a investiga şi cere demisia procurorului-şef, corespunde prevederilor constituţiei bulgare.
SUA vs. Rusia privind corupţia din Bulgaria
Scenariile privind corupţia şi lupta împotriva ei din Bulgaria au căpătat dimensiuni internaţionale. După ce un reprezentant al ambasadei americane a criticat corupţia din Bulgaria şi lipsa de acţiune împotriva ei, ambasada rusă a făcut următorul comentariul :
”Am atras atenția asupra declarației recente a colegilor de la Ambasada SUA în Bulgaria despre incapacitatea și lipsa voinței politice a autorităților bulgare de a trata problema corupției în țară.
Corectitudinea și adecvarea remarcelor în legătură cu probleme sensibile pentru societatea bulgară, în special în ajunul alegerilor parlamentare, ridică mari îndoieli. Credem că astfel de declarații de mentorat, ca întotdeauna fără dovezi concrete, aruncă de facto o umbră atât asupra politicienilor, cât și a funcționarilor sistemului de justiție al Republicii Bulgaria.
Problema corupției în cele mai înalte eșaloane ale puterii există încă și în țările „cele mai democratice” din lume (nu ne vom aminti, de exemplu, unele povești din „dosarul ucrainean” al actualei conduceri americane). Miroase a ipocrizie, nu-i așa?”.
Pe de altă parte, corupția și lipsa libertății mass-media în Bulgaria sunt ”provocări serioase pentru relația bilaterală SUA-Bulgaria”, potrivit unei declarații comune a președintelui Comitetului pentru relații externe al Senatului SUA, Bob Menendez (democrat) și Jim Rich, unul dintre seniorii republicani ai comitetului.
„Corupția endemică, scăderea libertății mass-media, politizarea sistemului judiciar și alte amenințări la adresa statului de drept reprezintă provocări serioase pentru relația bilaterală SUA-Bulgaria”, se arată în comunicatul comun. „Guvernul și sistemul judiciar bulgar trebuie să lucreze pentru a respecta statul de drept pentru toți, nu doar pentru unii, iar mass-media trebuie să aibă libertatea de a raporta adevărul fără a se confrunta cu hărțuire, violență sau pedepse”, au spus senatorii.
Concluzie
Ceea ce lipseşte din toate aceste perspective este opinia şi implicarea bulgarilor de rând într-un moment în care mai multă lume este, de altfel, politizată. Dacă ne uităm la candidaţii deputaţi şi la campania electorală, pare că numai subiecte legate de vaccinare, măşti, libertăţi în condiţiile corona crizei sau familiei tradiţionale îi pot incita pe bulgari.
Evident, în jurul justiţiei bulgare au loc mai multe dispute, care ar putea redefini rolul instituțiilor ei, în special cel al procuraturii în societate. Bulgaria se îndreaptă spre alegerile parlamentare din 4 aprilie 2021 cu mai multe probleme sociale şi statale, care creează impresia că există două realităţi – cea locală, care se simte bine aşezată şi împământenită în Bulgaria, şi cea europeană, care vede societatea bulgară ca una neputincioasă, aflată în criză. În condiţiile în care nici protestele, nici campania electorală nu au formulat soluţii concrete şi viziune pentru schimbarea ţării, dincolo de nişte discuţii generale despre corupţie, modernizare şi justiţie, pare că problemele vor continua şi după ziua votului. De fapt, societatea bulgară nu pare a înţelege sau a-i păsa de modul în care este abordat subiectul anticorupţiei, care continuă să se dezbată într-un mod separat de preocupările populației bulgare.
Justiţia este una dintre instituţiile conservatoare în fiecare societate, o instituție a cărei schimbare ar putea dura ani de zile. Iar schimbarea socială în Bulgaria are un caracter aproape ascuns – are loc şi se întâmplă, dar în linişte, fără conceptualizare publică. Este într-adevăr guvernul Borisov unul antiamerican şi prorus pentru că primeşte critici de la SUA şi UE, în timp ce Rusia respinge aceste critici? Se apropie oare momentul în care Bulgaria într-adevăr va începe să se modernizeze şi să se europenizeze – un proces care probabil va fi dureros, dar poate fi şi inevitabil şi necesar? Cineva a spus că în Bulgaria totul e secret şi totul se ştie. Dar răspunsuri în spaţiul media nu se aud.
Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!
Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume, care poate fi accesat aici: Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube. Vă puteţi şi abona pentru newsletter-ul Baricadei România!
