Primele acțiuni militare oficiale ale noii administrații americane au reînnoit disputele cu privire la puterile excesive ale președintelui
Președintele SUA, Joe Biden, a fost atacat de propriul său partid și de experții în științe juridice după ce a ordonat atacuri aeriene asupra unor ținte din estul Siriei, despre care se spune că aparțin unor miliții susținute de iranieni. Aceste bombardamente au adus din nou în prim plan prerogativele excesive și lipsa responsabilității pentru acțiunile militare pe care instituția prezidențială americană le-a primit după atacurile din 11 septembrie 2001.
Pentagonul a declarat că loviturile de joi (25 februarie 2021) sunt un „răspuns proporțional militar” la atacurile milițiilor pro-iraniene de luna trecută. Loviturile au vizat ținte în apropierea frontierei irakiene despre care se crede că au fost folosite de Kataib Hezbollah și alte grupuri paramilitare șiite care operau sub aripa Iranului. Potrivit rapoartelor mass-media, cel puțin un luptător a fost ucis în bombardament, dar potrivit unor rapoarte, numărul morților a ajuns la 22.
Joe Biden a declarat că scopul atacurilor a fost acela de a trimite un mesaj către Iran că acesta nu poate acționa cu impunitate. Dar membrii Congresului și Senatului, inclusiv Ilhan Omar, Ro Khanna și Bernie Sanders, au susținut că loviturile au fost autorizate fără a urma proceduri legale și că prerogativele acordate președintelor au fost depăşite.
„Acțiunea militară – într-o țară în care Congresul nu ne-a permis să purtăm război – este neconstituțională în aproape toate circumstanțele”, a spus Omar. „Administrația trebuie să ofere o justificare legală pentru motivul pentru care aceste lovituri îndeplinesc standardul de acțiune militară fără aprobarea Congresului. De asemenea, trebuie să asigure transparența pentru toate victimele civile ca urmare a loviturilor cât mai curând posibil. Acestea sunt probleme pe care trebuie să le ridicăm indiferent de administrația aflată la putere”, a mai adăugat ea. „Responsabilitățile de supraveghere ale Congresului nu se schimbă în funcție de cine este la Casa Albă”.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat presei că președintele Biden „trimite un mesaj clar că va acționa pentru a-i proteja pe americani și, atunci când se fac amenințări, are dreptul să acționeze ori de câte ori și oricum dorește”.
Ca răspuns, Ilhan Omar a reamintit tweet-ul lui Psaki din 2017, în care critica decizia președintelui de atunci Donald Trump de a bombarda Siria. „Care este baza legală pentru lovituri?” întreba Psaki la acel moment, observând că, deși Assad este un dictator brutal, „Siria este un stat suveran”. Vineri, Omar a distribuit acest tweet cu comentariul „aceasta este o întrebare minunată”.
Great question. https://t.co/79K8uyzwGi
— Ilhan Omar (@IlhanMN) February 26, 2021
În 2018, actualul vicepreședinte Kamala Harris, senator la acea vreme, a criticat și bombardamentul care a urmat celui incriminat de Psaki îndreptat împotriva Siriei de către Trump, spunând că este „profund îngrijorată de temeiurile legale” ale loviturilor.
Senatorul Bernie Sanders, la rândul său, a spus că de prea mult timp, președinții SUA și-au depășit puterile militare sub masca „protejării securității americane”. „Președintele este responsabil pentru siguranța americanilor, dar administrațiile ambelor partide și-au extins puterile într-un mod extrem de flexibil, astfel încât războaiele să poată continua. Această practică trebuie să se termine „, a spus Sanders.
Ro Khanna, unul dintre cei mai activi oponenți ai războiului din Yemen în Congres, care a adoptat o rezoluție specială pentru a bloca ambițiile declarate ale lui Trump de acțiune militară împotriva Iranului, a comentat că „nu există absolut nicio justificare” pentru noi lovituri în Siria. „Asta l-a făcut pe Biden cel de-al șaptelea președinte SUA consecutiv care a dispus bombardamente în Orientul Mijlociu. Trebuie să ieșim din Orientul Mijlociu, nu să escaladăm „, a spus el.
Ignorarea Congresului înainte de decide acțiunea militară sau intrarea într-un nou război au devenit lucruri obișnuite pentru conducătorii SUA, mai ales după ce George W. Bush a semnat Legea de Autorizare a Utilizării Forţei Militare (AUMF), la o săptămână după atacurile asupra World Trade Center și Pentagon. În 2001, AUMF i-a acordat președintelui competențe extinse de interpretare a legilor în caz de amenințare la adresa securității naționale.
Marie Ellen O’Connell, profesor la Universitatea Notre Dame și coautor al cărţii ”Autoapărarea împotriva actorilor nestatali”, a declarat pentru Vox că, deși AUMF este interpretată foarte vag, Biden ar trebui să se adreseze Congresului pentru permisiune, fiindcă loviturile nu se mai pot justifica pe baza unor amenințări imediate și continue. O’Connell a subliniat, de asemenea, că Statele Unite au avut timp să colaboreze cu Consiliul de Securitate al ONU în loc să ordone atacuri.
Nader Hashemi, profesor asociat pe Orientul Mijlociu și politică islamică la Universitatea din Denver, a declarat pentru Middle East Eye că acțiunile lui Biden au ridicat problema privind politica SUA față de țara devastată de război? „Momentan nu este clar. La fel de neclar este și răspunsul la întrebarea care este scopul acestor lovituri și o parte din ce strategie sunt acestea? Poziția oficială este că își propun să descurajeze Iranul să nu-și folosească proxy-urile pentru a învinge țintele SUA din Irak. „Dacă acesta este obiectivul, atunci Biden pare să-și stabilească politica pentru Siria în funcție de comportamentul Teheranului în Irak”, a spus el.
Alți doi membri ai Senatului Democrat din Senat – Tim Kane și Chris Murphy – au ridicat, de asemenea, întrebarea de ce Biden a ordonat acțiuni militare fără a consulta Congresul. „Poporul american merită să audă raționamentul administrației pentru aceste lovituri și argumentele legale pentru a acționa fără a consulta Congresul. „Ostilitățile ofensive fără aprobarea Congresului nu sunt constituționale în cazul în care nu există circumstanțe extraordinare”, a spus Kane.
Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!
Baricada România dezvoltă un canal din Telegram cu conţinut inedit, axat pe luptele muncitoreşti din România şi din lume, care poate fi accesat aici: Baricada România mai poate fi urmărită pe Twitter: şi are mai multe video interviuri pe canalul său din YouTube.
