Alegi ce muncă prestezi, sau ”culegi” ce ți se oferă – discuție cu Manuela Boatcă și Camil Pârvu
Se spune adesea că munca îl înnobilează pe om. L-o fi înnobilând, dar, de multe ori, îl și sleieste de puteri, iar de ceva secole deja îl alienează de produsul muncii sale, de natură și de oamenii de lângă el. Secolul XIX a fost dominat de revoluții și vise de progres către o societate liberă, echitabilă și fraternă. Regii au fost uciși într-unele dintre mișcări populare, dar ei au revenit adesea în viețile noastre de salariați sub forma șefilor-satrapi. Mulți dau vina pe ”mentalitatea” feudală de care, chipurile, noi n-am scăpat, când, în fapt, e vorba despre uriașa diferență de putere dintre patron și angajat care are darul de-a transforma și cea mai suavă ființă într-un jupân feroce. Oamenii nu sunt feudali sau moderni de la sine sau doar ca urmare a culturii din care fac parte. Ei sunt șefi feudali feroce pe plantația de salariați sau colegi cooperanți care muncesc cot la cot cu ceilalți angajați care produc valoare în funcție de sistem. Ideea că avem un capitalism bun pe care doar mentalitatea feudală ne împiedică să-l punem în fapt este cel mult o iluzie.
Și apoi mai e problema ”alegerii” muncii. La discuția dedicată zilei de 1 Mai despre muncă în genere și muncă precară în special am avut-o alături pe Manuela Boatcă, profesoară universitară la Universitatea Albert-Ludwig din Freiburg, și pe Camil Pârvu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Am discutat cu ei despre românii plecați la muncă acum, în plină pandemie, despre excepția la starea de excepție și despre cât de liberi sunt ei în condițiile economice actuale. E important discursul, e important cum definim alegerea, decizia și constrângerile sociale. Specializarea Manuelei Boatcă în teorii decoloniale și lansarea de curând în România a unei lucrări în care tratează această temă a muncii și migrației din perspectiva acestei teorii, precum și deosebitele puncte de vedere pline de nuanțe și observații profunde formulate de Camil Pârvu cred că aduc un plus în dezbaterile absolut necesare pe care trebuie să le avem de 1 Mai. Dincolo de mici și bere!
Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Devino unul dintre ei! Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Avem nevoie de tine! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!
