Premierul Mihai Tudose a demisionat după un scandal cu ministrul de interne Carmen Dan, care este apropriată de liderul Partidului Social Democrat Liviu Dragnea, pe fondul creşterii tensiunii cu minoritatea maghiară. Echouri din conflictele au putut fi simţite la conferinţa de presa unde Bulgaria şi-a prezentat priorităţile pentru guvernarea UE
”Ne vom vedea din nou aici exact peste un an pentru lansarea preşedinţiei”, a spus pe 15 ianuarie 2018 la sfârşitul unei conferinţe de presa la reprezentanţa Comisiei Europene de la Bucureşti ministrul român al afacerilor externe Teodor Meleşcanu. Publicul s-a amuzat. Veteranul diplomaţiei române în vârsta de 76 de ani a luat cuvântul spontan într-o încercare de a glumi cu cei prezenţi, doar o secundă după ce şefa reprezentanţei Comisiei Europene şi gazda evenimentului a încheiat evenimentul. Meleşcanu evident a fost mulţumit de întâlnirea cu aproape 50 de diplomaţi şi jurnalişti de la 21 de medii. Şi el şi-a permis nediplomatic să exprime siguranţă de sine şi încredere în viitor.
În acel moment nimeni din sală, inclusiv Meleşcanu (cum se înţelege din citat) nu se aştepta că numai cu 11 ore măi tărziu premierul Mihai Tudose va demisiona. Timp de o săptămână în medii se învârtea un scandal între Tudose şi ministrul de interne Carmen Dan – o politiciană apropriată de liderul Partidului Social Democrat Liviu Dragnea. Premierul a acuzat-o că minte în legătură cu numirea unui şef al polţiei române şi a spus că nu mai poate lucra cu Carmen Dan. Ea a refuzat să demisioneze. Dragnea a arătat că ţine la nominalizarea sa pentru ministru de interne. Şi iată că Tudose s-a retras.
Această poveste mediatică poate că sună logic, dar oare este adevărată? Numai cu câteva zile mai devreme – pe 8 ianuarie 2018, partidele maghiare din România au ieşit cu o declaraţie comună prin care au cerut autonomie pentru aşa-numitul Ţinut Secuiesc. Atunci Tudose a declarat că dacă steagul secuesc va flutura deasupra instutiţiilor de stat în regiunea cu minoritate maghiară şi funcţionarii locali vor flutura pe lângă el. Declaraţiea primului ministrul a marit tensiunea diplomatică între Bucureşti şi Budapesta. O violenţă simbolică a fost manifestată şi din partea maghiară după ce emblema ambasadei române din Budapeşta a fost acoperită cu steagul secuiesc. Oare nu cumva cazul politic complicat al autonomiei (românii în masă resping eforturile minorităţii maghiare în acest sens) nu este una din cauzele care au contribuit la demisia lui Tudose?
Un ecou al disputei româno-maghiare a apărut şi la conferinţa de presă din 15 ianuarie. Însă ea a fost anunţată cu un alt scop – preşedinţia bulgărească a UE care abia a început. Ambasadorul bulgar din România, Todor Churov a prezentat priorităţile Sofiei în limba engleză. El a vorbit despre digitalizarea şi viitorul muncii, despre problemele, legate de migraţie şi de Brexit, despre principiile care Bulgaria va urma în asocierea Balcanilor de Vest cu UE. În sală a fost proiectat clipul popular al europreşedinţiei bulgare, unde între alte calităţi se arată că Bulgaria are internet-ul cel mai rapid din Europa. Video-ul a fost salutat cu aplauze, dar poate şi cu anumită surpriză pentru unii – fiindcă în afara de bulgari, români de asemenea citează clasamente după care ei sunt şampionii în viteza de internet.
Ambasadorul bulgar nu a uitat să mulţumească ţării româneşti pentru interesul exprimat şi dorinţa de a comunica în legătură cu preşedinţia bulgărească. România probabil va folosi exprienţa bulgărească în organizarea acestui rol de politica externă care va dura şase luni.
O jurnalistă de la Radioul Naţional Român l-a întrebat pe ambasadorul Churov despre discutabila lege anti-corupţie, care a fost promulgată de către parlamentul bulgar în pofida veto-ului preşedintelui Rumen Radev, şi despre observaţiile instituţiilor europene privind ordinea legislativa din Bulgaria. Ambasadorul a răspuns reţinut în spiritul diplomaţiei clasice. În opinia lui Comisia Europeană niciodată n-a declarat că în Bulgaria nu există superioritatea legii, şi că a vrut doar să fie făcută reformă judiciară. Acum, când legea deja e promulgată, urmează să se vadă dacă va lucra. Chiar textele cele mai bune nu întotdeauna dau rezultate în lumea reală. Iată de ce rămâne să vedem ce va urma, a încheiat Churov. Răspunzând unei alte întrebări, el a spus că sectorul neguvernamental, business-ul şi sindicatele au participat activ în pregătirea preşedinţiei bulgăreşti.
De fapt către ambasador a fost adresat încă un discurs – numai că fără întrebări şi apărţinând unui diplomat muntenegrean, care n-a întrebat nimic. El a subliniat cât de importantă pentru ţara lui este susţinerea din partea Bulgariei pentru viitorul european al Balcanilor de Vest, pentru că Sofia înţelege excelent problemele şi provocările regionale. ”Cred că Bulgaria va fi cel mai bun avocat al perspectivei europene a Balcanilor de Vest”, a spus diplomatul. El a adăugat că l-a bucurat abordarea meritocratică în privinţa Balcanilor de Vest spre Europa, care a fost menţionată de către Churov. Adică, fiecare ţară să progreseze după rezultatele arătate.
O mare parte din prezentarea ambasadorului Todor Churov poate fi văzută şi auzită aici în limba engleză:
Întâlnirea cu mediile a fost mult mai dificilă pentru ministrul român de externe Meleşcanu. Întrebat despre crizele politice din România, el a spus că fiecare membru al guvernului este ”remaniabil”, fără nici un fel de sugestie că numai cu câteva ore mai târziu cabinetul se va duce în neant. Demisia lui Tudose care a urmat în aceeaşi seara a dus la o situaţie în care premierul Japoniei Şinzo Abe nu a avut prim ministru român cu care să se întâlnească în cadrul vizitei sale la Bucureşti, care a fost plănuită mult mai devreme. Asta s-a întâmplat în timp ce preşedintele Klaus Iohannis a lansat ideea pentru semnarea unui parteneriat strategic între România şi Iaponia.
Meleşcanu a fost laconic şi în privinţa crizei diplomatice cu Ungaria. El a declarat că pentru el este important că ambasada României din Budapeşta să poată funcţiona normal şi tocmai în această direcţie sunt îndreptate acţiunile şi declaraţiile lui pe plan internaţional.
În discursul său ministrul afacerilor externe român a subliniat că România este interesată de dezvoltarea cooperării în regiunile Dunării şi a Mării Negre, care poate să fie interpretată şi ca un semn că ambele spaţii geopolitice ar putea fi o prioritate pentru preşedinţia românească a UE (ianuarie – iunie 2019). Exact în această privinţa site-ul Baricada l-a întrebat pe Meleşcanu ce iniţiative concrete ar putea fi realizate de către România şi dacă ideea pentru infiinţarea unei macroregiunii europene a Mării Negre (susţinută totodată de unii diplomaţi şi eurodeputaţi bulgari) ar putea fi între ele. Meleşcanu a răspuns în linii generale. Cum se vede din video-ul de mai jos cu subtitrare în limba engleză, el a subliniat două teme de interes pentru Bucureşti – colaborarea şi dezvoltarea regională în cadrul organizaţiilor internaţionale ale Mării Negre şi o implicare mai mare a UE prin fonduri, valori şi bună guvernare în relaţiile cu ţările riverane ale Mării Negre:
Baricada a scris şi mai devreme despre ideea că macroregiunea Mării Negre să devină o prioritate a preşedinţiei bulgare a UE. Guvernul bulgar a preferat să acorde o prioritate mai mică a colaborări din regiunea Mării Negre şi a ales misiunea de a europeniza Balcanii de Vest. Este interesant dacă România va deveni ţara, care va realiza ideea pentru intensificare colaborării din regiunea Mării Negre şi pentru un rol mai activ al UE în regiune. Aceste activităţi ar trebui să ducă la scaderea tensiunii din regiunea şi la o mai mare conectare şi dezvoltare pentru popoarele din jurul ei.
Probabil peste un an sala ”Titulescu” din nou va gazdui diplomaţi şi jurnalişti în legatură cu preşedinţia românească a UE. Oare ministrul de externe român se va chema din nou Meleşcanu? El de fapt conduce acest minister pentru a treia oară. Şi aşa cum şi demisia lui Tudose arată, în politica românească totul este posibil.
