Macroregiunea Mării Negre este o inițiativă care va ajuta la dezvoltarea economică a României și a Bulgariei și înseamnă cooperare între toate țările din zona Mării Negre în măsură în care ele respectă acordurile semnate cu UE
Maria Grapini este europarlamentar român din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European. Ea este co-președinte al Intergrupului pentru IMM-uri. Ea e și membru Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest și al Delegației la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova. Înainte de a se implica în politică Grapini a lucrat ani de zile ca expert și manager în industria confecțiilor. Între 2012 și 2014 ea a fost ministru delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediul de afaceri și turism.
La forumul transfrontalier româno-bulgar ”De 10 ani în UE: calea de urmat” la 20 octombrie din Ruse, Bulgaria, Dvs. ați arătat susținerea sa despre ideea de înființare unei macroregiune europene a Mării Negre. Cum crearea acestei euroregiune va fi de folosit pentru România, Bulgaria, regiunea Mării Negre și UE?
Macroregiunea zonei Mării Negre ajută la o dezvoltare economică a României și Bulgariei, la o mai bună conectivitate cu Europa de Vest, dar și la îmbunătățirea infrastructurii din cele două țări.
Realizarea ideii despre o macroregiune europeană a Mării Negre ar însemna scădere confruntării între țările occidentale, între care România și Bulgaria, și forțele regionale precum Rusia și Turcia. În ce măsură România vede interesul său național în mai multă colaborare în regiunea Mării Negre în loc de a cauta izolarea Rusiei sau a Turciei?
Crearea unei Macroregiuni în zona Mării Negre, similară cu cea din zona Mării Baltice, nu înseamnă confruntare, ci colaborare cu toate statele din zona Mării Negre, inclusiv Turcia și Rusia, în măsura în care cele două state respectă acordurile semnate cu UE.
Chiar dacă la nivel european să fac pași pentru realizarea ideii de o macroregiune europeană a Mării Negre, cum încrederea Rusiei și a Turciei ar trebui să fie câștigată și ce rol ar putea juca București și Sofia în acest proces?
Încrederea Rusiei și a Turciei trebuie să se bazeze pe recunoașterea independenței și suveranității statelor vecine, pe respectarea tratatului UE și a acordurilor de negociere. Dezvoltarea economică în zona Mării Negre poate juca un rol important în dezvoltarea economică a României și a Bulgariei care pot juca, la rândul lor, un rol important în dezvoltarea relațiilor UE-Turcia și Rusia.
Cum arată starea duo-ului România-Bulgaria timp de 10 ani după aderarea ambelor țări în UE când această duo e privită dinspre Bruxelles? Care sunt reușirile în relațiile bilaterale popoarelor noastre în ultimă decadă? Oare nu suntem încă îndepartați de conștientizarea ca prin colaborare în economie, infrastructură și cultură am putea crea o dinamică economică și o gândire mai modernă în popoarele noastre?
Așa cum am spus și la Conferința de la Ruse, cred că țările noastre nu au fructificat suficient cei 10 ani. Împreună, am fi putut dezvolta mult mai mult relațiile economice și am fi putut propune proiecte comune UE (Comisiei Europene). Acum suntem pe drum cel bun, sunt întâlniri între cele două guverne, avem proiecte comune pe infrastructura de transport, Strategia Dunării.
Trebuie să intensificăm și schimburile culturale și educaționale pentru a schimba mentalitatea unor cetățeni din țările noastre, pentru înțelegerea corectă a democrației, a nevoii de implicare pentru schimbare.