În timp ce Emmanuel Macron afirmă că UE e pe marginea prăpastiei, iar Alianţa Nordatlantică se află în ”moarte cerebrală”, românii şi-au ales un lider care are trecere la Casa Albă
Klaus Iohannis a câştigat un nou mandat de cinci ani la președinția României cu un rezultat excelent – aproape 66%. Oponentul lui – fostul premier român Viorică Dăncilă a obţinut 34%, un rezultat care conform unora este peste posibilităţile ei.
Votând cu Iohannis, românii transmit un mesaj de loialitate euroatlantică. Într-un moment în care preşedintele francez afirmă că UE este pe marginea prăpastiei, iar NATO s-ar află în ”moarte cerebrală”, România a optat pentru candidatul, care este bine venit la Casa Albă. În vara lui 2019 Iohannis l-a vizitat pe Donald Trump şi a spus cuvintele magice: a spus că doreşte mai multe trupe americane în țara sa. Primul şi poate singurul important lucru pe care Iohannis l-a făcut în primul său mandat a fost să-i convoace pe liderii politici şi să asigure că 2% din PIB vor fi alocați armatei. Acum România realizează proiecte de multe miliarde de dolari în domeniul apărării, legate de racheste sol-aer, maşini blindate şi noi tipuri de vehicule pentru nevoile infanteriei şi altele.
Aşa că alegerea lui Iohannis este strategică din punctul de vedere al statului. Ea însă este şi rezultatul doleanţelor clasei urbane de mijloc, care a protestat mult în ultimii 2 ani și jumătate împotriva activităţilor socialdemocraţilor din justiţie. Câteva guverne succesive ale socialdemocraţilor au schimbat echilibrul din justiţie, au revocat-o pe Laura Codruța Koveşi din conducerea DNA şi au oprit temporar anticorupţia. Clasa de mijloc se revolta şi protesta în această perioadă. Acum, când liderul forte al Partidului Social Democrat Liviu Dragnea este după gratii, guvernul lui Dăncilă este înlaturat de la putere, iar Dăncilă a pierdut alegerile prezidenţiale, vine o perioadă în care cei care au câştigat după 30 de ani de tranziţie se simt împuterniciți. Iohannis s-a bazat la alianţa cu aceşti oameni şi pe ura împotriva socialdemocraţilor.
Nu conta că el însuşi a fost aliat cu ei acum zece ani, fiind pregătit să devină premier dacă Mircea Geoană ar fi câştigat alegerile prezidenţiale împotriva lui Băsescu. Evident, n-a fost atât de important şi că tribunalul a decis că Iohannis a achiziţionat o casă pe baza documentelor false, adică ilegal. În ultimii doi ani şi jumătate Iohannis a fost ”europeanul” în politica româneacă şi în această capacitate i-a fost puse speranţelel să garanteze că România nu va devia de ”drumul corect” al dezvoltării. Românii şi partenerii lor occidentali au în persoana lui Iohannis un lider care este pro-ocidental fără nuanţe şi fără culoare locală. Probabil acesta este şi secretul reuşitei etnicului german, care altfel este recunoscut pentru caracterul său introvertit și pentru lipsa de determinare.
Rezultatul alegerilor a fost previzibil, având în vedere că oponenta lui Iohannis a fost Viorica Dăncilă. Ea este criticată pentru multele sale gafe sau pentru lipsa de calităţi intelectuale. În ultimele luni o campanie masivă de ură s-a desfăşurat împotriva ei. I s-a spus deschis ca este ”proasta României” – o ethicetă, care arată dispreţ față de un politician, dar dezvăluia şi sentimentul de superioritate faţă de o femeie din popor, care prin circumstanțe favorabile ale sorții s-a trezit la nivelurile cele mai înalte ale politicii româneşti.
În campanie n-a existat o confruntare de programe, de viziuni, de opinii diferite. Analistul român de stânga Florin Poenaru a spus ironic că singura dezbatere în cadrul campaniei electorale a fost dacă va fi dezbatere sau nu. Dezbatere între cei doi candidaţi n-a avut loc. Klaus Iohannis şi echipa lui nu doreau să-i legitimeze munca celei care se numea Viorică Dăncilă, sau partidul şi alegătorii ei, oferindu-le un spațiu de dezbatere. Mulţi români cu conștiință civică la final au votat cu Dăncilă, nu atât în ideea că rezultatul s-ar fi schimbat, cât în semn de protest față de lipsa de respect al lui Iohannis față de principiile democratice şi față de societatea românească, refuzând dezbatere.
Victoria asupra Vioricăi Dăncilă a fost prezentată de susţinătorii lui Iohannis ca o recuperare democraţiei şi a cursului pro-ocidental al ţării, ca o renaştere a României. Pentru românii din clasa de mijloc conducerea social democraţilor, care sunt considerați mai proşti şi mai hoţi decât celelalte forțe politice a fost o umilinţă. La alegerile prezidenţiale, în mod regulat, reprezentanţii clasei de mijloc spuneau că dacă social-democraţii ar câtşiga atunci ei ar emigra. În acelaşi timp adversarii lui Iohannis au fost nemulţumiţi că se contruieşte un regim în care liderul chiar nu are nevoie să anunţe poziţiile sale în probleme de politică internă şi externă. Cu alte cuvinte, că nu este necesar nici chiar un mic execricţiu democratic. Este suficient că Iohannis îi urăşte pe social democraţi şi că este recunoscut de partenerii occidentali. Alegerea a fost previzibilă.
Unele dintre subiectele ignorate privesc faptul că în timpul campaniei electorale Iohannis a retrimis în Parlament două legi cu semnficaţie socială. Prima lege îi forţa pe patronii să plătească orele suplimentare ale angajaţilor lor. A doua lege privea creşterea salariului minim corelat cu creşterea coşului de consum pentru o viaţă decentă. Aceste activităţi arată linia pe care Iohannis o va urma probabil în al doilea său mandat.
Ca o consecință a alegerilor prezidenţiale ţara va fi condusă de un dou al PNL – şeful de stat Iohannis şi premierul Ludovic Orban, care a format guvernul în data de 4 noiembrie 2019. Asta înseamnă că pentru prima dată după ani de zile puterea din Bucureşti va fi sub controlul Partidului Popular European – la fel cum este în Sofia şi Atena. Rămâne de văzut dacă ar duce la o mai bună înţelgere şi la mai bune legături de infrastructură între aceste trei ţări şi conducerile lor. Aşteptările sunt ca Româniai tandemului Iohanis-Orban să respecte mai bine disciplina fiscală şi să coordoneze politica din justiţie şi finanţe cu direcția europeană. Ministrul apărării este omul care a fost până la recent Şeful Statului Major General, instituție care realizează colaborarea militară cu NATO. Astfel, Iohannis intră în noul său mandat într-un echilibru al forţelor politice care îl avantajează.
