Idei fiscale revoluționare circulă la București – de la înlocuirea impozitului pe profit cu impozit pe cifra de afaceri până la naționalizare fondurilor de pensii obligatorii. Propunerile în principiu nu sunt lipsite de logică. Dar ideea pare că nu e să se realizeze o schimbare, ci să se ofere publicului un act nou din teatrul politic
La 29 iunie mediile bulgărești au retranslat știrea lui Reuters, stipulând că România a început să respingă cota unică de impozitare în același zi în care guvernul nou al socialdemocraților și liberalilor cu premier Mihai Tudose a primit susținerea parlamenară și a început să trăiască politic. Știrea pare că a sunat surreal pentru mulți. Doar câteva zile mai devreme oponenții socialdemocraților prevedeau că partidul lui Liviu Dragnea nu va putea găsi numărul suficient de voturi pentru a exprima neîncredere în fostul premier Sorin Grindeanu. Iată că acum oamenii lui Dragnea pare că atacă direct cel mai puternic simbol al dominației capitalului asupra muncii din România și Europa de Este – cota unică a veniturilor și a profitului de 16%. Ce se întâmplă în București unde în era lui Trump politica aparent e din ce în ce mai puțin prognozibilă?
În momentul de fața situația cu schimbările fiscale este mai mult o furtuna într-un pahar cu apă. Nimeni nu știe dacă vor fi niște schimbări, ce vor fi ele, cum vor intra în forța, cum vor influența economiei. Bomba a izbucnit și este adevărat că ceva idei revoluționare pentru schimbare a Codului Fiscal și a secotrului financiar au fost anunțate. Dar tot e în sfera hipoteticul.
Reuters a anunțat indicatoare concrete ale schimbărilor propuse. După programa de conducere revizată a socialdemocraților impozitul de profit pentru companiile străine de 16% ar putea fi înlocuit cu o taxă progresivă de câteva ”viteze”. Pe altă parte, cei saraci probabil ar susține dorința lui Dragnea și oamenii lui de a scade impozitul veniturilor până la 10% cu un minimum neimpozitat de 2000 de lei (438 de euro). Dar oamenii cu capabilități financiare reduse nu vor fi mulțumiți cu scaderea asigurărilor sociale cu 4,25% până la 35% și cu relocarea sarcinei lor complet asupra muncitorilor. În același timp proprietări în economica românească totodată vor avea ocazii de fericiri și tristețe, dacă măsurile anunțate de Reuters întră în vigoare. Pe o parte, impozitul asupra dividenților va fi scapat. Pe altă parte, scaderea TVA cu 1% se amenința cu un an pentru 2019. În al treilea rând, cetățeni care au venituri mai mare decât 3178 euro lunar vor trebuie să plătească ”taxa solidaritate”.
Pare că socialdemocrații au vrut în același timp să iau și să dea și bogaților, și celor saraci, așa că pe o parte să-l susține pe alegatorul din popor, și pe altă parte să stimuleze business-ul. Însă anunțându-le pe aceste propuneri ministrul finanțelor Ionuț Mișa a subliniat că toate date sunt preliminare. Adică, el anunță ceva care poate să fie și nimic mai mult decât un tric pentru a-le lătra pe câinele mediatice.
La rândul său premierul Mihai Tudose și liderul socialdemocraților Liviu Dragnea declară că urmează să lua loc discuții pe dimensiunile concrete ale măsurilor, așa că să fie respectate opiniile diverse. Ministrul muncii Lia Olguța Vasilescu are speranța că guvernul va reuși să ocolească prevederile legii că schimbările Codului Fiscal trebuie să intre în vigoare nu mai devreme decât șase luni după publicare lor în Monitorul Oficial. Vasilescu vrea schimbările să între în forța de la începutul 2018.
Adițional, ministrul finanțelor Ionuț Mișa a anunțat intențiile guvernamentale să fie naționalizat pilonul privat obligator al asigurării de pensie. În momentul de fața 7 milioane de români se asigurează în fonduri de pensie private obligatoare, care au active de 7,69 miliarde de euro, scrie Reuters. Aceste fel de naționalizări deja a luat loc în Polonia și Ungaria.
Într-un interviu pentru ediția românească a revistei americane Foreign Policy profesorul polonez de economie Piotr Kozarerzevski a explicat aceste activități din ambele țări central-europene cu balanța între stat și piața care se schimbă în beneficiul statului. Un alt profesor polonez – Jan Toporowski, comentează lipsa de încredere a partidului conservativ ”Lege și justiție” în capitalul străin: ”Acest naționalism economic este întărit prin credința larg răspăndită în sânul actualei administrații că managerii intreprindelor poloneze nu au fost suficient de patrioți”. Toporowski reamintește că în cazul polonez ”aducerea sistemului de pensii înapoi în sectorul public este inevitabilă, având în vedere scandalurile care au afectat sistemul de pensii private, bazat pe piețele financiare”.
La fel ca partidul polonez ”Legea și justiție” socialdemocrații români în principiu sunt o formațiune conservativă, care susține valoare precum ortodoxie, familie și tradiție, chiar dacă PSD oficial e de stânga. Socialdemocrați declară susținere pentru business-ului național.
După părerea lui Liviu Dragnea în cazul unei cifre de afacere egale companiile străine plătesc de trei ori mai mici impozite în România în comparație cu firmele autohtone. Liderul socialdemocraților a arătat date că companiile multinaționale au o cifra de afaceri de 127 miliarde de euro, dar sunt impozitate doar asupra unui profit de 2 miliarde de euro, în timp ce companiile autohtone realizează o cifra de afaceri de 120,5 miliarde de euro și realizează un profit impozitat de 6 miliarde de euro. ”Nu cred că au venit în România firmele străine care nu știu să facă afaceri. Să vedem dacă sunt cauze obiective sau cauze subiective”, a anunțat politicianul.
Argumentele lui Dragnea sunt în beneficiu unei propunerii care se discută de ceva timp – impozitul pe profit al companiilor străine să fie înlocuit cu impozit pe cifra de afaceri. Explicația este că în momentul de fața multe companii străine nu declară profit sau declară profit minim, așa că să evite sau să plătească impozite insiginificante. În același timp ei dezvoltă o activitate enormă, care rămâne neimpozitată și în afară de budget. Este de așteptat că acest an și anul următor România să aibă unul dintre cele mai ridicate niveluri de deficit budgetar din UE, în timp ce socialdemocrați urmăresc politica de marire a salariilor.
Banii trebuie să vină de undeva și în lipsa altor unelte de influență asupra economiei lupta politică pare că se transfere în domeniul taxelor. România face politica activă în sfera fiscală de cel puțin doi ani. Ea a introdus în 2015 o cotă specială de TVA de 9% pentru alimente . Ea a făcut mâncarea mai ieftină, a lasat mai mulţi bani la cei saraci (care votează de obicei cu socialdemocrații) și a crescut consumul, dar a fost criticată pentru crearea unor disbalanțe în comerțul internațional, fiindcă creșterea importului a fost mai mare decât creșterea exporturilor.
Ultimul schimb al Codului Fiscal a fost la sfârșitul anului 2016, când TVA a fost redusă la 19%. În același timp au fost anulate 102 taxe de stat. Printre acestea, taxa pentru radio și televiziune, cea pentru timbru de mediul în cazul autoturismelor, taxe consulare, etc. Dimensiunea bugetară e una insignifiantă, sub 1%. Dar măsura are importanță simbolică. Ea arată cum social-democrații, cei care au introdus o cotă specială a TVA-ului pentru alimente în 2015, susțin diminuarea birocrației din România, iar asta e una din marile dorințe ale clasei de mijloc.
Într-un mod așteptat în intențiile sale anunțate, însă nu prea clare socialdemocrații au întâlnit rezistență de la experţii economiști din rândurile capitalului internațional. Dintre cei mai importanţi critici ale ideilor de schimbări în Codul Fiscal a fost experta Mihaela Mitroi de la compania PwC România. Într-un articol în site-ul HotNews ea a subliniat că dorința socialdemocraților să impoziteze cifra de afaceri ar intra în conflict cu legisalația europeană și pur şi simplu nu va putea lucra.
O altă critică este că niveluri ridicate de impozitare pentru companiile străine vor duce la plecarea capitalurilor din România. Investitorii din străintate dintotdeaună sunt sensibili la impozitare în țări precum România și Bulgaria, dar este posibil că alte avantaje – precum munca ieftină, să-i atragă în cazul unei creșteri mai modeste a taxelor. Adițional, o parte din companiile străine în nord de Dunării sunt în sfere atractive – bănci, resurse naturale sau distribuția energiei și probabil nu vor pleca atât de ușor.
Dragnea nu vede conflict între propunerea partidului propriu de impozitare pe cifra de afaceri și legislația europaenă: ”Și acum avem acest impozit la un nivel de 1% la o cifră de afaceri de până la 500.000 de euro. A fost foarte bine primit și a generat locuri de muncă”. La rândul său oponenții ideii subliniază că există multe firme care operează cu profit mic și impozitul de cifra de afaceri le va duce sub linia roșie în balanța contabilă.
Coaliția pentru dezvoltarea României – organizație care unește asociațiile investitorilor din țara vecină la nord de Dunăre, deja a declarat că măsurile propuse trebuie să fie discutate public și să fie evaluat efectul lor. În momentul de fața România a atrâs investiții străine de aproape 70 miliarde de euro. Investitorii străini au dat de lucru la 1/3 din cei ocupați în sectorul privat – 1,2 miloane de oamenii, în timp ce alte locuri de munca sunt create indirect ca rezultat din acitivitatea economică a companiilor străine.
Nu e greu de observat că sectoru străin din economia românească este dezvoltat. El realizează o mare parte din exportul și o creșterea economică de 5,7% în primul trimestru al anului 2017. În același timp România este pe unul dintre ultimele locuri în regiune din punct de vedere a investițiilor străine pe cap de locuitor – 3 130 euro. Chiar Bulgaria are rezultate mai bine – 5 270 euro pe cap de locuitor. Ungaria și Cehia sunt chiar mai înainte – respective 8 386 euro și 9 703 euro pe cap de locuitor.
Probabil și ”puterea” și ”slabiciunea” capitalului străin din România explică manevrele lui Dragnea. La nord de Dunăre sunt mulți oameni care susțin vehement lupta împotrivă corupției, dorind să scape de politicienii corupţi, inclusiv din cercurile socialdemocraților. Sunt și mulţi care se tem că influența străină în economia românească e prea puternică. Partidul Social Democrat a primit 45% din voturile la ultimele alegeri, dar puterea economică în România de multe ori e în mâinile altor oameni și lobiuri. Lupta împotrivă corupției totodată nu e sub controlul socialdemocraților. Iată de ce luarea unor poziții ”patriotice” în domeniul economiei probabil le va da socialdemocraților puncte roșii în faţa poporului.
Dar felul în care ei acționează – haotic și contradictoriu, arată că s-ar putea că furtuna în paharul cu apa să aibă o altă funcție – să discrediteze ideile, care ar putea fi de folos, dacă se realizează într-un mod deștept. În șfârșit, cel puțin o parte din ideile propuse servesc capitalul din România, care are rol destul de mare în economie și are propriile moduri de a influența toate partidele, inclusiv cel al socialdemocraților. După ”izbucnirea” protestelor din februarie, care au unit sute de mii de români împotrivă guvernului Grindeanu și Dragnea, au fost și știri că încrederea în socialdemocrați a depașit 50%. În același timp și în februarie, și acum cei care îi urâsc pe Dragnea și pe socialdemocrații se mobilizează.
Încingerea pasiunilor pe axa național-internațională cu siguranța aduce dividente ambelor părți. Problema e că până la acest moment ea rămâne doar o retorică. Reformele adevărate necesită acțiune și nu vorbe. Polonia și Ungaria sunt criticate de la Bruxelles exact pentru că au acționat și au schimbat anumite balanțe. Oare România va porni pe drumul central european? Dorințe de asta există, dar nu trebuie subestimată influența business-ului din Europa de Vest și arta de joc pe scena teatrului național politic.
