Amazon şi arta de a nu-ţi plăti taxele

Rezistenţa unor politicieni locali şi a unor cetăţeni a forţat compania să renunţe la construirea unui nou sediu corporativ la New York, iniţiativă pentru care compania ar fi primit subsidii în valoare de 3 miliarde de dolari

Amazon, compania celui mai bogat om din lume, Jeff Bezos, care a ajuns temporal anul trecut la o valoare de piaţă de 1 trilion de dolari, nu va plăti, pentru activitatea sa din SUA, niciun cent taxe, a informat revista Fortune.

Conform unui raport publicat de Institutul pentru Politici Fiscale şi Economice (IPFE), compania, care are un rol dominant în comerţul online, intrând agresiv pe piaţă şi în alte sectore, precum tradiţionalul comerţ cu amănuntul, tehnologie şi industria distracţiilor, va reuşi, pentru al doilea an consecutiv, să nu plătească taxe federale. Se întâmplă asta în ciuda faptului că Amazon aproape că şi-a dublat profitul în SUA, de la 5,6 miliarde de dolari în 2017 la 11,2 miliarde de dolari în 2018. Mai mult, companiei îi vor fi restituite 129 milioane de dolari din taxele federale pe venituri, în acest fel cota efectivă a impozitării companiei ajungând la minus 1%.

Din cauza neplăţii taxelor, a salariilor mici şi a condiţiilor rele de muncă, Amazon este subiectul unor atacuri constante venite de la politicieni progresişti precum senatorul Bernie Sanders. Anul trecut, el şi consilierii acestuia din Congres, au propus chiar o lege specială care vizează astfel de angajatori, o lege, denominată Stop BEZOS, nume ce poartă un mesaj explicit la adresa proprietarului Amazon.

Taxele fiscale mici, mai degrabă inexistente, ale companiei Amazon au fost criticate şi de preşedintele Donald Trump – o postare pe Twitter a acestuia a dus la scăderea preţului acţiunilor companiei cu 9%. Însă aceste reacţii sporadice ale lui Trump sunt probabil influenţate mai degrabă de nemulţumirea acestuia vizavi de articolele publicate în Washington Post, cotidian ce aparţine lui Bezos. De fapt, oportunitatea ca Amazon să nu plătească taxe este în mare măsură rezultatul scutirilor pro-corporative de taxe, unele promovate chiar de Trump.

Experţii din IPFE subliniază că legea pentru scutirile fiscale şi locurile de muncă din 2017 nu numai că a redus cota taxei corporative de la 35% la 21%, ci, de asemenea, a lăsat deschise ”multe uşi fiscale, care permit companiilor profitabile să evite impozitele federale şi de stat într-un mod regulat pentru aproape jumătate din profiturile companiei.”

Conform pubicaţiei The Week, Amazon a plătit în medie taxe de 11,4% în perioadă 2011-2016, o valoare de trei ori mai redusă decât cota corporativă de această perioadă, fiind însă infinit superioară comparativ cu valorile negative din acest an.

Amazon nu este singura mare companie profitabilă care foloseşte politicile fiscale ale lui Trump şi declară taxe zero sau negative. IPFE subliniază că în 2018 platforma populară pentru video streaming Netflix a realizat cel mai mare profit pe piaţa americană, de 845 milioane de dolari şi, asemănător Amazon, nu a plătit taxe pe profit, fie ele federale sau de stat. Ca şi în cazul Amazon, Netflix va recupera taxe federale de 22 milioane de dolari. Conform rapoartelor trecute a lui IPFE, acesta nu este primul caz când compania nu a plătit taxe în anul în care a realizat profit. În perioadă 2008-2015 platforma a avut o cota medie de impozitare de numai 13,6%.

„După un an întreg de speculații şi șicane, publicul are acum primele dovezi substanţiale despre modul în care reformele fiscale au influenţat comportamentul corporaţiilor… raportul Netflix fiind un exemplu ilustrativ că nimic nu s-a schimbat. Multe corporaţii sunt încă capabile să folosească uşile legislative existente şi să evite plata cotei fiscale cerute prin lege. Singura diferenţa este că acum această cotă este semnificativ mai redusă. Netflix par la fel de afectaţi de legile pentru impozitarea corporativă precum înainte de ”reforma” lui Trump”, declară IPFE. ”Este foarte îngrijorător pentru că este corect ca toate companiile, precum Netflix, ar trebui să-şi plătească partea corectă a taxelor. Când unele corporaţii foarte profitabile evită impozitarea, asta înseamnă că diferenţa la veniturile bugetare se acoperă de către firmele mai mici şi de angajaţi”, mai adăugă IPFE.

Comportamentul companiilor precum este cazul Amazon ar putea fi tolerat şi chiar încurajat la nivel cel mai înalt, dar i se opune o puternică rezistenţă din partea societăţii americane şi din partea aripii progresiste a Paritdului Democrat. Asta se poate observa şi din retragerea gigantului Amazon de la construirea unui nou sediu corporativ în Queens, New York, decizia fiind anunţată în februarie 2019. Compania a dat vină pentru decizia luată ”pe gruparea unor politicieni (locali şi naţionali) care au indicat clar că se opun prezenţei noastre şi nu vor lucra cu noi pentru construirea unor astfel de relaţii, necesare pentru a merge înainte în acest proiect”.

Amazon şi-a declarat intenţia să construiască cel al doilea sediu corporativ în septembrie 2017, promiţând 50.000 de joburi bine plătite şi investiţii de miliarde de dolari. Apoi compania a estimat că un oraş nu poate furniza un atât de mare număr de angajaţi, ceea ce va necesita împărţirea sediului în doua parţi, fiecare având câte 25.000 de angajaţi. Aceste intenţii au făcut ca peste 200 de oraşe din SUA să facă oferte generoase către Amazon. Competiţia a fost câştigată de New York, care şi-a asumat să asigure stimulente pentru 3 miliarde de dolari.

Afacerea cu sediul la New York a provocat o rezistenţă aşteptată la nivel local şi asta pentru că celui mai bogat om din lume i-au fost promise subsidii enorme, unele care ar trebui să fie destinate celor mai sărace zone din oraş. Acordul cu Amazon prevedea o ocolire a procedurilor standard pentru control public şi nu conţinea angajamente serioase pentru locurile de muncă de calificare redusă. Mai mult, condiţiile proaste de muncă în centrele companiei şi munca quasi-similară cu slujbele federale pentru imigraţie n-au fost acceptabile pentru mulţi dintre liderii democraţi.

După ce Amazon şi-a anunţat decizia, una din liderele aripii progresiste a democraţilor, Alexandria Ocasio-Kortez, a afirmat: ”Totul este posibil. Astăzi un grup de locuitorii ai oraşului New York şi vecinii lor au câşigat împotriva lacomiei corporatiste şi a exploatării muncitorilor făcute de Amazon, reuşind să se opună puterii celui mai bogat om din lume.”

Bineînţeles că politicienii care au susţinut acordul i-au atăcat pe oponenţi, argumentând că aceştia au dat cu piciorul şansei ca New York-ul să aibă locuri de muncă bune şi poziţii avansate în sectorul tehnologic. ”Good job, anticapitalişti. Aceşti reprezentanţi aleşi, care s-au luptat pe viaţă şi pe moarte împotriva Amazon, au pierdut peste 25.000 de locuri de muncă bune pentru alegătorii lor şi, în general, pentru cetăţenii din New York”, a declarat Nicole Malliotakis, reprezentant al republicanilor în consiliul municipal din Staten Island.

Unele organizaţii sindicale au susţinut acordul, iar cei care s-au opus au dat semnale că, totuşi, sunt gata să lucreze cu Amazon dacă compania ar fi de acord să nu se opună sindicalizării angajaţilor. Însă, acum câteva săptămâni, în timpul unei audieri în consiliul municipal, reprezentantul Amazon a indicat clar că nu va fi de acord cu astfel de condiţii. O lovitură adiţională vizavi de reputaţia companiei au fost laudele acesteia că va asigura 30 de locuri de muncă ”full-time” pentru oamenii din cartierul cu case sociale Queensbridge, care se află aproape de locul unde ar fi trebuit să fie noul sediu.

De asemenea, experienţa autorităţilor locale din Seattle, unde se află primul sediu al companiei, servea şi ea ca un avertisment pentru New York. După ce anul trecut consiliul municipal din Seattle a propus ca marii angajatori să fie impozitaţi adiţional, pentru a fi finanţate programele pentru ajutorarea oamenilor fără adăpost şi pentru casele sociale, Amazon a ameninţat public că va stopa extinderea activităţii sale în oraş. În sfârşit, oraşul s-a retras şi a refuzat chiar să implementeze versiunea adnotată a propunerii sale.

După ce s-a retras din proiectul construirii unui nou sediu, Amazon intenţionează să diversifice activitatea din ţară a hub-urilor tehnologice existente, inclusiv a celui din New York, unde în acest moment lucrează aproape de 5.000 de angajaţi.

Senatorul democrat Michael Gianaris a comentat că eşecul acordului a dezvăluit lipsa de dorinţă a companiei de a lucra cu comunitatea. ”Ca un copil capricios, Amazon insistă să facă doar ceea ce el vrea, în caz contrar îşi va lua jucăriile şi va pleca. Singurul lucru cu adevărat benefic care s-a întâmplat în această situaţie se referă la faptul că comunitatea, care ar fi fost grav afectată prin prezenţa companiei, a început să pune întrebări. Compania admite că-şi va extinde activitatea şi fără subsidiile promise. Atunci de tot acest circ, de ce am trecut prin toate acestea?”, a întrebat retoric senatorul.

Acest articol a fost publicat originar pe 18 februarie 2019 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada.