Sensul Constituţiei din anul 1993 a fost reglementarea alternanței la putere, a subliniat analistul rus
”Anulare”. Asta este denumirea populară a schimbărilor Constituţiei Ruse, care au intrat deja în vigoare. Modificările constituţionale sunt în număr de peste 200 şi sunt legate de suveranitatea şi întregimea teritorială a ţării, memoria istorică, rolul dominant al limbii ruse, respectarea angajamentelor sociale de către stat, grija pentru copii, apărarea valorilor familiei tradiţionale, şamd. Probabil cea mai semnificativă modificare îi acorda pe Vladimir Putin dreptul la a candida încă două ori după ce actualul său mandat încheie în anul 2024. Teoretic el ar putea rămâne în putere până la anul 2036, când ar avea vârsta e 84 de ani.
Cu ocazia modificărilor constituţionale, corespondentul Radioului Naţional Bulgar din Moscova Anghel Grigorov l-a intervievat pe analistul politic Alexei Makarkin. Interviul este preluat de Baricada România cu permisul Radioului Național Bulgar.
Oare preşedintele Puțin a reuşit să-şi atingă scopurile avute când a organizat acest referendum constituţional?
Da, cred că a realizat exact ce și-a dorit. Scopul a fost ca rezultatul pozitiv să fie mai mare decât cel de la referendumul pentru constituţia pe care Boris Elţin l-a organizat în decembrie 1993. Rezultatul a fost depăşit cu câteva zeci de mii de voturi. Al doilea scop a fost să fie atins un rezultat, comparativ cu alegerile prezidenţiale din anul 2018. Rezultatul acolo este de asemenea foarte apropiat, chiar este un pic mai mare decât cel la acele alegeri.
Cât despre procedurile, care au fost foarte neobișnuite pentru practica electorală rusă, celor mai mulţi ruşi nu le pasă de asta.
Putem spune că rezultatul votului dovedeşte că majoritatea ruşilor continuă să creadă în Vladimir Puțin şi să-l sprijine?
Cred că toate sondajele arată că majoritatea îl susţine. Este o altă problemă aici: trebuie să ne uităm nu doar pe cifrele, ci şi pe ce înseamnă aceste cifre. Adică, s-a întărit sentimentul unei lipse de alternativă. Da, există nemulțumiri ale populației. Economia stă prost. Suntem dezamăgiți. Dar cine poate conduce, dacă nu el? Dacă ar veni altcineva, asta ar putea genera haos. Aşa gândesc mulţi oameni în vârstă. Femeile în vârstă îşi spun: ”Bine, că cel puţin ne plătește pensiile”. Deci, aşteptările cetățenilor sunt foarte reduse.
Mai este ceva. Nu doar că a fost interzis să se vorbească împotriva constituţiei la televizor, ci şi opoziţia s-a dovedit a fi incoerentă. O parte dintre opozanți a apelat la vot ”împotriva”. Altă parte a apelat la boicot împotriva votului. Prin urmare, nu s-a ajuns la o poziţie comună agreată, care să fie impusă în spaţiul public.
De ce modificarea privind anularea mandatelor lui Puțin (ca şi cum în anul 2024 n-ar fi avut niciun mandat de preşedinte) lipsea din videourile promoţionale ale referendumului şi nu se discuta în presa de stat?
Au fost făcute mai multe sondaje. S-a văzut că majoritatea sprijină modificările, legate de asigurarea de pensii, de salariul minim sau de respectul pentru veteranii de război. Cât despre modificarea privind anularea, sondajul Centrului Levada a demonstrat că diferenţele de opinii pe acest subiect sunt mai mari. O parte dintre oameni care au fost gata să voteze pentru toate modificările, pentru că sunt de acord cu ele, se referă mult mai atent la anulare. Nu doar opoziţia, ci şi o parte dintre susținătorii puterii se referă astfel la această modificare. Modificarea aceasta i-a divizat pe oameni. Iată de ce este previzibil faptul că atenţia a fost îndreptată nu către această modificare, ci către iniţiative mai atractive.
Oare asta n-a fost cea mai importantă modificare din Constituţia?
Modificarea privind anularea este cea mai importantă pentru acest vot, pentru că ea prevede posibilitatea că preşedintele actual să candideze încă două ori. Este o modificare foarte serioasă. Ea schimbă nu doar legislaţia, ci şi abordarea privind formarea puterii, care a fost înscrisă în Constituţia din anul 1993. Sensul acestei constituţii a fost reglementarea alternanței la guvernare. Atunci Rusia îşi dorea mult să asemene cu Europa, cu Vestul, iar acolo există limite în această privință.
Acum varianta europeană este recunoscută ca fiind una nepotrivită. Cred că este considerat nepotrivită, inclusiv pentru că în anul 1993 ne imaginam că vom fi la fel ca și Europa şi că ea ne va accepta. Am renunţat la comunism, la simbolurile vechi. L-am anatemizat pe Lenin. Ne așteptam, în schimbul acestor măsuri, Europa ne va menține intacte sferele istorice de influenţă în Ucraina, Belarus, Georgia şi alte ţări. Aşteptam că unele interese strategice, istorice, vitale şi constante ne vor fi recunoscute. S-a dovedit că nimeni nu recunoaşte nimic. A avut loc o mare dezamăgire şi Rusia s-a distanţat de Europa.
Am spune că modificarea privind anularea şi încă o modificare – aceea că de acum constituţia rusă ar avea prioritate asupra obligaţiilor internaţionale ale Rusiei, a dovedit că ţara noastră nu mai are interesele geopolitice, pe care le-a avut în anul 1993.
De ce a decis Vladimir Putin să-şi garanteze posibilitatea de a avea alte două mandate prezidenţiale cu patru ani înainte de sfârşitul mandatului lui actual?
Conform vechii variante a Constituţiei, preşedintele trebuia să părăsească puterea în anul 2024. În ianuarie nu se discuta despre anulare. Se discuta că trebuie creată o construcţie, care ar permite transferul puterii şi ar reglementa statutul preşedintelui activ după demisia lui. S-au discutat variante diferite – că ar putea conduce Consiliul de Stat sau Consiliul de Securitate. Discuţiile atunci au fost că prerogativele preşedintelui fie se reduc, fie sporesc. Din ce înţeleg, ulterior a prevalat o altă abordare.
Cu cât ne apropiem mai mult de anul 2024, cu atât mai mult reprezentanţii elitei se vor gândi cine va veni la putere. În acel moment, puterile preşedintelui activ vor scădea. Evident, el a decis să păstreze controlul şi să facă așa cum doreşte în anul 2024. Poate candida sau poate să instaureze la putere un moştenitor. Stilul lui politic este să lase toate opţiunile deschise. Să fie cât mai puţin limitat de unele reguli rigide. Să acţioneze conform situaţiei şi concepţiei sale de decizie optimă în acel moment. În principiu modificarea cu privire la anulare este în corcondanță cu această abordare.
Oare este posibil că lui Vladimir Putin să îi fie frică că, dacă s-ar retrage, ar putea distruge statalitatea pe care a construit-o timp de 20 ani?
Cred că îi e frică că distrugerea ar putea veni din afară. Pentru el subiectul intervenţiei externe este foarte important. Din punctul lui de vedere mitingurile din Moscova, ieşirea opoziţiei pe bulevardul Saharov – toate acestea sunt intrigi ale Vestului. În spatele tuturor acestea stă America. Poate că nu stă personal preşedintele Donald Trump, dar stă America în întregime. În opinia lui, Ucraina, înlăturarea lui Ianukovici, Maidanul din Kiev – sunt toate conspiraţii şi lovituri de stat, concepute şi planificate în Vest. El se considera un apărător al suveranităţii Rusiei în faţa inamicului extern.
Această abordare a fost formată în Uniunea Sovietică. Mentalitatea noastră este una sovietică. Putem modifica legislaţia, forma proprietăţii, forma conducerii de stat, dar mentalitatea rămâne la fel. În manualele sovietice scria ceva important, care a rămas în capetele ruşilor din perioada sovietică. Scria că mereu ne invadau, că toţi doreau să ne cucerească.
traducere: Vladimir Mitev, editare: Maria Cernat
Baricada este o publicaţie independentă, care este sprijinită financiar de către cititorii săi. Devino unul dintre ei! Dacă acest articol ţi-a plăcut, sprijină existenţa Baricadei! Avem nevoie de tine! Vezi cum ne poţi ajuta – aici!
