Parlamentul bulgar a adoptat schimbările lung-aşteptate care au drept scop să faciliteze accesul angajaţilor prejudiciaţi la salariile pentru munca depusă de ei, pe care nu le-au primit. Există dificultăţi rezolvate şi referitor la fenomenul transferilor firmelor îndatorate care sunt înregistrate pe numele unor oameni fără adăpost, precum şi în împiedicarea participării unor angajatori necorecţi la licitaţiile publice
Acest articol a fost publicat pe 13 decembrie 2017 pe site-ul bulgăresc al Baricadei. El se referă la schimbările legislative, legate cu drepturile lucrătorilor, promulate de parlamentul bulgar după presiunea Avocatului Poporului Maia Manolova şi a sindicatelor după ce în anul 2017 s-a întarit problema cu neplata salariilor angajaţilor din firme îndatorate. Pentru mai multă informaţie despre cazurile neplătirii salariilor din Bulgaria şi cum angajaţii pot să-şi ceară drepturile, citiţi interviul cu Vania Grigorova – expert la sindicatul ”Sprijin” şi preşedinte Asociaţiei ”Bulgaria Solidară”.
După o luptă îndelungată şi o mulţime de schimbări de intenţii şi decizii, deputaţii de la toate partidele din Parlament au aprobat definitiv un pachet de schimbări care intenţionează să faciliteze accesul angajaţilor prejudiciaţi la salariile pe munca depusă de ei, pe care însă nu le-au primit.
Cea mai mare problema pentru angajaţii care nu şi-au primit salariile de la anumiţi angajatori pentru munca depusă, este accesul angajaţilor la Fondul de Recuperări Garantate ale Lucratorilor şi Angajaţilor, care a fost înfiinţat în conformitate cu una din directivele europene. Deşi fondul dispune de mijloace prevăzute anume pentru plata salariilor angajaţilor prejudiciaţi, până în prezent el nu a funcţionat. Faptul acesta se datora termenului foarte scurt de 3 luni între demisionarea unui angajat de la o anumită firmă necorectă şi declararea acesteia în stare de insolvenţă în care el trebuie să-şi ceară drepturile. Avându-se în vedere că procedurile de declarare de insolvenţă sunt greoaie şi soluţionarea lor durează mult în instanţă, practic posibilitatea ca lucratorii prejudiciaţi să-şi recupereze salariile a fost blocată, pentru că procedura de insolvenţa de obicei continua mai mult decât cele trei luni după demisionarea angajatului.
În urma schimbărilor adoptate termenul a devenit de 36 de luni, ceea ce înseamnă că fiecare lucrator care are de recuperat bani de la un angajator necorect, sau intrat în faliment, poate să se folosească de serviciile fondului pentru garantarea recuperărilor, dacă a plecat de la firmă în ultimii 3 ani înainte de declararea ei în insolvenţă.
Încă în aprilie Avocatul poporului Maia Manolova şi Confederaţia Sindicatelor Bulgare Independente au depus un proiect de schimbări legislative în câteva legi, care au fost lansate mediatic ca un proiect de lege împotriva ”sclaviei moderne”. Deputaţii nu au recunoscut direct propunerile făcute de Maia Manolova şi sindicatele, şi în loc de asta au înfiinţat o comisie specială care să cerceteze cazurile salariilor neplătite şi să iasă cu propuneri generale cum să fie rezolvate problemele. La sfârşitul verii comisia şi-a încheiat lucrul şi la prima citire a fost aprobat un proiect de lege, care a fost semnat de către reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare. După o lungă întârziere, câteva şedinţe a comisiei de muncă şi politica socială şi o reacţie incisivă din partea Avocatului poporului în privinţa unora dintre schimbările pregătite, în sfârşit la 13 decembrie varianta finală a proiectului de lege a fost promulgat cu mare majoritate şi fără surprize neplăcute pentru angajaţi. Chiar au fost incluse unele schimbări pozitive care n-au existat în varianta adoptată la prima citire.
Pentru o mare parte din schimbările adoptate au insistat zgomotos şi foştii angajaţi ai lui ”Picadilly”, ”Max Telecom” şi alţii, susţinuţi de Sindicatul Muncitoresc Autonom, care de la începutul anului luptă să-şi recupereze salariile neprimite şi care au organizat o serie de proteste în ultimele luni.
”Aceste texte se referă la lucratorii şi la angajaţi, în scopul că cea mai mare parte dintre ei să-şi poată primi banii de la fond”, a explicat Svetlana Angelova din partidul GERB. Ea a subliniat că cea mai importantă schimbare a fost anularea limitărilor după care dreptul la recuperare garantată să aibă numai lucratorii, ale căror contracte au fost încetate numai în ultimele 3 luni înainte de data insolvenţei firmei. Acest termen în sfrâşit devine 3 ani, spune Angelova.
Schimbările în legislaţie dău drepturi adiţionale Agenţiei Executive ”Inspectoratul General al Muncii” (AE IGM) să înceapă procedură de insolvenţa pentru o anumită firmă, care nu a plătit salariile cel puţin la o treime din lucratorii săi pentru o perioadă de două luni. Până în prezent pornirea procedurii de insolvenţă era mai complicată şi se putea realiza numai prin voinţa creditorilor firmei. Iniţial a fost prevăzut că această schimbare în drepturile AE IGM să intre în vigoare abia de la 1 iulie 2018, dar în sfârşit deputaţii au acceptat drepturile noi ale agenţiei să intre în vigoare pe dată de 31 martie 2018.
Au fost adoptate şi schimbări care se referă la trecerea firmelor îndatorate de la patroni necorecţi la persoane social dezavantajate, cum a fost cazul cu fabrică de încăltăminte din Vetren. Deputaţii au aprobat schimbări în Legea Comerţului, care stipulează că ”o firmă în care sunt lucratori sau angajaţi salariaţi, poate să fie transferată după ce cel care o înstrăinează plăteşte remunerările, compensările, asigrările angajaţilor şi lucratorilor, datorate dar neplătite, inclusiv şi angajaţilor şi lucrătorilor, cu care realaţiile de muncă au fost încetate până la 3 ani înainte de transferul asupra proprietăţii firmei”.
Se pune un baraj serios în faţa tehnicii de rea credinţă a demersului patronilor necorecţi, că înainte de a-şi plăti obligaţiile să transfere firma unei terţe persoane, care evident că nu poate plăti şi obligaţiile şi să dezvolte şi firma – aşa numitului ”transfer către un om fără adapost”, a declarat Krum Zarkov – deputat de la Partidul Socialist Bulgar. ”Acest lucru nu va mai fi posibil, sau cel puţin nu va mai fi atât uşor”, a clarificat el şi s-a adresat deputaţilor să nu uite că după ce au încărcat cu noi obligaţii AE IGM este bine să nu uite asta şi în viitor, când vor vota budgetul, aşa că agenţia să aibă posibilitatea de a-şi îndeplini noile obligaţii.
Cu o lună a fost mărit termenul de reacţie din partea lucratori prejudiciaţi, atunci când firma care le-a adus prejudicii va fi declarată în insolvenţă. Până acum ei erau obligaţi în termen de doua luni de la declararea insolvenţei, să depună o cerere către direcţiile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Venituri, că doresc sa-şi recupereze salariile. Acum lucratorii vor avea un termen de trei luni pentru a face asta.
O altă grupă de schimbări care a fost promulgată astăzi, se referă la participarea unor firme necorecte la procedurile de licitaţii publice. De acum încolo nu va mai fi posibil, in cazul în care o firmă are salarii neplătite, să participe la procedurile de licitaţii publice. ”Acesta era unul dintre lucrurile cele mai deranjante în practica comenzilor publice – că firmele necorecte continua să aibă posibilitatea să participe la aceste licitaţii. Prin această schimbare depăşim această problemă negativă şi cred că facem un lucru foarte bun, inclusiv pentru firmele bulgăreşti corecte”, a spus înainte de vot Gheorghi Ghiocov – deputat de la Partidul Socialist Bulgar.
În pofida tuturor obstacolelor şi contribuţiei neindoielnice a Avocatului poporului Maia Manolova pentru promulgarea legii, întregul merit pentru vot a fost contestat de către deputatul formaţiunii naţionaliste ”Ataca”, parte din grupul Patrioţilor Uniţi, Pavel Şopov. El nu a acceptat ”să atribuie” merite Avocatului poporului şi ale sindicatelor şi a spus că nu este de acord să se afirme că parlamentul şi-a făcut muncă sub presiune. ”Nu sunt de acord că am fost sesizaţi de către cineva şi de asta am acţionat. Nici Avocatul poporului, nici sindicatele, pentru mine nu au atâta importanţă pentru soluţionarea problemei. Nimeni nu ne poate sesiza, nimeni nu are drept unei inţiative ”parţiale” sau ”nu-ştiu-ce”. În consituţie este clar stipulat cine are dreptul la iniţiativă legislativă”, a explicat gelos Şopov.
După promulgarea legii, deputaţii de la toate grupurile politice, împreună cu Avocatul poporului Maia Manolova, au rezumat ceea ce au făcut la un briefing comun în culoarele parlamentului. Niciun deputat de la Partidul Socialist Bulgar nu a participat la briefing, însă Maia Manolova a mulţumit în mod special pentru susţinerea partidului şi mai concret i-a mulţumit deputatului Krum Zarcov, care după părerea ei a avut un rol decisiv în pregătirea şi promulgarea acestor schimbări. Zarcov a explicat că nu a existat un motiv special pentru lipsa lui, şi că în timpul briefingului a fost ocupat cu altă activitate în sala plenară.
”Toţi lucratori care nu şi-au primit salariile în ultimii trei ani, vor putea deja să le primească de la “Fondul pentru Garantarea Recuperării Salariilor Angajaţilor”, a spus în cadrul briefingului Maia Manolova. Acelaşi mesaj a fost exprimat de Hasan Ademov de la Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (partidul minorităţi turce), Svetlana Angelova de la GERB, Kalin Popovschi de la ”Patrioţi Uniţi” şi Albena Naidenova de la partidul mic ”Voinţă”.
