Vlad Plahotniuc: o persoană în umbra

Ascensiunea unui éminence grise

Vlad Plahotniuc (foto: Vlad Plahotniuc, CC BY 2.0, via Wikipedia Commons)

Vlad Plahotniuc însuși a declarat anterior că el nu a venit în politică pentru dobândă. „Am venit în politică având deja un capital de afaceri. Am venit pentru a da, și nu invers„ – a spus el în mijlocul campaniei electorale parlamentare din noiembrie 2014, într-o conversație cu jurnaliștii de la VipMagazin.

”Mr. P” sau ”VP”, adică Vlad Plahotniuc, așa diplomații occidental, care lucrează în Moldova, numesc în cercul lor cea mai influentă persoană din Moldova. Am întrebat unul dintre ei, de unde provin aceste porecle? ”Acest lucru înseamnă că totul este interceptat, ei vor răspunde cu niște atacuri, așa e mai plăcut și mai ușor decât să-l numim Plahotniuc“, – a spus diplomatul, promițând să-mi spună mai mult mâine.

Am programat o întâlnire, dar cu câteva ore înainte de ora stabilită, el o anulează, trimițându-mi un mesaj cu următorul conținut: „Îmi pare rău, întotdeauna încerc să ajut pe jurnaliști, dar în acest caz să-i ajute alții“.

În ultimele săptămâni, auzeam aceasta de mai multe ori. De regulă, persoanele care au avut de a face cu oligarhul, preferă să nu vorbească despre el, chiar și cu condiția anonimatului.

Portretul lui ”Mr. P”

Unul dintre oamenii de afaceri, care îl cunosc pe Vladimir Plahotniuc, a fost de acord să împărtășească observațiile lui cu privire la această persoană. „El are o mare capacitate de muncă, doarme de patru sau cinci ore pe zi. Este foarte exigent și pragmatic, deși impulsiv. El trăiește mai multe vieți paralele, având o o duzină de întâlniri pe zi.

„Citește mult: în birou are o mulțime de cărți de psihologie, biografii, memorii ale unor personalități celebre. Plahotniuc și-a creat regulile, pe care nu le încalcă niciodată. Nu atacă cel prim, dar răzbunarea lui este crudă. El este în stare să piardă lupta pentru a câștiga războiul. În Moldova, nu mai există oamenii de nivelul lui“, – spune omul, care a cerut să nu fie numit.

Aparent, interlocutorul meu simpatizează cu Plahotniuc. Eu întreb dacă nu-l deranjează faptul că oligarhul adună dosare, înregistrând în secret conversații și aventuri ale oamenilor, ca să  utilizeze aceste materiale pentru șantaj? ”La nivelul acesta, e în regulă“ – răspunde scurt interlocutorul meu.

Oare el consideră periculos faptul că un singur oligarh controlează acum aproape toate instituțiile publice din Moldova? „Oligarhii din Romania Dinu Patriciu, Dan Voiculescu, Sorin Vântu au controlat România. Vântu, de exemplu, a controlat țara timp de trei ani, dar a venit timpul când a devenit slab, și statul l-a distrus. Într-un anumit moment, totul se termină astfel. Cred că Plahotniuc încearcă să controleze totul, pentru că nu are încredere în oameni. Echipa sa este mică, 5-7 oameni apropiați. Al doilea cerc este format din foarte multe persoane diferite. Formal, fac parte din echipa lui, dar mai mult din cauza interesului personal. În acești oameni Plahotniuc nu are încredere“, – a conchis omul de afaceri.

Unul dintre liderii Partidul extraparlamentar al Societății Progresiste din Moldova, Marin Livadaru s-a întâlnit cu Plahotniuc prima și ultima data în 2012.

”Îmi spuneau: Marin, mai devreme sau mai târziu trebuie să-te întâlnești cu Plahotniuc, pentru că în această țară, el decide, – remarcă politicianul. – Am avut diferite informații în această privință. Mulți dintre cei care au lucrat cu el, l-au apreciat mult pentru abilitățile sale manageriale: are șase sau opt telefoane, lucrează de dimineața până noapte, își ține cuvântul. Dar există și alte opinii, de exemplu, că la un moment dat el a fost implicat în proxenetism. Despre Plahotniuc circulă o mulțime de zvonuri”.

Întâlnirea lui Livadaru cu ”Mr. P” a fost organizată de un prieten comun, o persoană apropiată lui Plahotniuc, acum un deputat din Partidul Democrat Constantin Botnari. „Au fost avantaje și dezavantaje. Ca cineva care a fost educat în Germania, sunt obișnuit cu punctualitate. Am văzut mulți manageri. Am văzut funcționari înalți din ”Daimler-Chrysler“, și oamenii de un astfel de nivel erau totdeauna punctuali“, – spune interlocutorul meu.

La timpul stabilit, Marin Livadaru a fost la Global Business Center – sediul central al lui Plahotniuc la Chișinău. În așteptarea întâlnirii, a petrecut aproximativ 40 de minute, rasfoind reviste.

„În timpul conversației, el asculta și punea întrebări“, – spune politicianul. „Am fost, de asemenea, interesat s-o cunoască pe această persoană. Am vrut să vorbim și despre anii nouăzeci, pentru că îmi amintesc bine cee ace se făcea atunci. Timp de aproximativ 20 de minute am insistat pe această conversație. El a evitat să răspundă, repetând: „Marin, să lăsăm anii 90 în pace, să vorbim despre prezent“. În sfârșit, Livadaru nu a primit răspunsuri la întrebările lui.

Într-unul din primele sale interviuri, Vlad Plahotniuc a spus că a câștigat primii bani, „culegând struguri cu băieți, producând vinul și exportându-l în Rusia.“ La întrebarea unui reporter de la revista lunară ”Vip Magazin”, de ce a decis să iasă din umbră, oligarhul a spus că totul la timpul său. „Eu știu să programez activități și etape ale vieții mele în general. De ce chiar acum? Pentru că s-a acumulat o mulțime de zvonuri și legende despre mine, ele deja primesc un caracter fantastic. Am decis să pun capătul acestei absurditate”.

A trecut aproape șase ani. Vlad Plahotniuc mereu rămâne în umbra. Nu dă interviuri, nu participă la dezbateri; cererea mea, de asemenea, a lăsat-o fără răspuns.

De la „Povestea de succes“ la „Statul capturat“

Astăzi este dificil să ne imaginăm că numele lui Vlad Plahotniuc, un om care este numit „proprietarul Moldovei“, „păpușarul“, a fost complet necunoscut cu 8 ani în urmă. Mai mult decât atât, în anul 2009, când s-a efectuat schimbarea puterii în Republica Moldova, mass-media nici măcar n-a avut poza lui – n-au putut s-o găsească pe Internet sau în arhivele editorilor.

Viitorul „proprietar al Moldovei“ s-a născut pe data de 28 decembrie 1965, în familia unui învățător. „Tatăl său a avut un caracter destul de sever, pentru că a fost capul unei familii mari“ – au povestit reporterilor foștii lui consăteni. În familia Plahotniuc au fost șase copii.

Între timp, în anul 2009, Plahotniuc a fost deja o figură foarte influentă în timpul când a guvernat partidul comunist (PCRM). În cercul președintelui partidului și pe urmă al Președintelui statului, Vladimir Voronin, l-a introdus șeful statului român, Ion Iliescu la începutul anilor două mii, faptul pe care un deceniu mai târziu, l-a recunoscut Voronin.

La scurt timp după această întâlnire, Plahotniuc a devenit șeful filialei moldovenești a companiei românești ”Petrom”, angajate în importul, precum și vânzarea cu ridicata și cu amănuntul a produselor petroliere. Pe postul directorului comercial de ”Petrom-Moldova” Vlad Plahotniuc a rămas până în 2010.

De la anul 2010 și până acum, Vlad Plahotniuc conduce Asociația Oamenilor de Afaceri din Moldova. El nu a intrat niciodată în clasamentul Forbes, desi jurnaliștii locali referindu-se la această revistă, au menționat capitalul de 3 miliarde de dolari.

Oligarhul admite că deține imperiul media: Prime, 2 Plus, Canal 3 și canalul de știri Publika TV. Ultima săptămâna portalul newsmaker.md cu referire la sursele sale, a raportat că Plahotniuc a achiziționat două canale de televiziune, CTC Mega și Super TV. După o invetigație, jurnaliștii portalului rise.md au ajuns la concluzia că hotelul Nobil, Global Business Center, Codru, media-holding-ul General Media Group, sediul agenției de securitate Argus-S aparțin companiei Finpar Invest SRL, ceea ce înseamnă că aparțin lui Plahotniuc.

Oligarhul, de asemenea, ar fi controlat câteva bănci din Moldova. Un expert în domeniul economiei, deși nu pentru înregistrarea, a spus: „De ce i-ar trebui televizorul, dacă a cumpărat telecomanda de la toate televizoarele?“ Evident, această aluzie se referă la controlul lui Plahotniuc asupra Băncii Naționale a Moldovei.

O persoană non-publică

În același timp, ”Mr. P” preferă să evite publicitatea. În anii când comuniștii erau la putere, Plahotniuc a intrat în cercul așa-numiților „vânatori“, – un grup de cinci oameni de afaceri care împărtășea, voluntar sau nu prea, pasiunea Președintelui Voronin pentru vânătoare.

„El nu a intrat în acest cerc imediat, ci cu timp, datorită prieteniei lui cu fiul președintelui Oleg, pe care știa să-l distreze și să-l intereseze în mod creativ. În primul rând, a devenit necesar lui Oleg, iar apoi și președintelui”- a povestit unul dintre foștii deputați din Partidul Comunist.

În timpul președinției lui Voronin (2001-2009), Plahotniuc a reușit să-i câștige încrederea. În primul rând, faptul că, spre deosebire de alții, nu a fost zgârcit și cheltuia banii cu generozitate pe activități de partid, de exemplu, pe primirea delegațiilor sau menținerea mass-media loiale.

„De curând, Plahotniuc a devenit cel, pe care oamenii din cercul apropiat al lui Voronin, au început să-l numească “punga partidului”. Pentru serviciile sale, el obținea un tratament preferențial în afaceri, și în cele din urmă nimeni, cu excepția oligarhului însuși, nu putea înțelege unde se termină banii lui și începe această „punga partidului“ – a precizat fostul deputat.

În 2009, în Republica Moldova la putere a venit coaliția partidelor de dreapta pentru a înlocui Partidul Comunist. Plahotniuc a început să finanțeze unul dintre ele, și anume Partidul Democrat (PD), în avans. În august 2010, pe postul de televiziune Publika, președintele democraților Marian Lupu a declarat că Plahotniuc a finanțat în mod indirect campania electorală a Partidului Democrat.

Când Partidul Democrat a intrat în Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), Plahotniuc a ieșit din umbră. În acea perioadă, el a fost deja un oligarh important – proprietarul direct sau indirect de o duzină de firme, companii, holding-uri, mass-media. Membrii conducerii Partidului Comunist, care s-a mutat în opoziție, l-au acuzat pe Plahotniuc că a luat cu el și finanțele partidului. Oare este așa sau nu – nu este clar.

Între timp, oligarhul a intrat în marea politică literalmente ca un fulger pe cerul senin. Conform rezultatelor alegerilor parlamentare de la 28 noiembrie 2010, el a devenit membru al Parlamentului din partea Partidului Democrat, pe 30 decembrie – vice-președinte al partidului, și în aceeași zi – vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova.

Alianța pentru Integrare Europeană a fost creată pentru a democratiza Moldova, pentru a limita stilul autoritar de conducere, care a fost format de către Vladimir Voronin, și pentru a integra țara în Europa. Ministerele și departamentele, în conformitate cu așa-numitul „algoritm“, au fost împărțite între membrii coaliției.

PDM, printre altele, a primit și cadrul legal – Curtea Constituțională, Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și Centrul Național Anticorupție. Partidele  nu au ascuns că controlează instituțiile statului. Împărțirea portofoliilor a fost înscrisă în acordul deschis privind formarea coaliției.

S-a presupus, totuși, că toți membrii coaliției vor lucra împreună pentru viitorul european al Republicii Moldova. Mai ales că noul guvern a primit sprijinul deplin de la SUA și UE: în afară de cel financiar, mulți politicieni mondiali ”de categoria grea”, inclusiv cancelarul german Angela Merkel și vicepreședintele american Joe Biden au făcut o vizită la Chișinău. Primele acțiuni ale AIE au încurajat pe partenerii occidentali, și după primul an al guvernământului Alianței, povestea Moldovei a fost numită (cam grăbit) „o poveste de succes“.

Însă, în cadrul coaliției au apărut niște probleme serioase. Cea principală a fost un conflict de interese ale celor doi oligarhi – Vlad Plahotniuc și Vlad Filat, atunci prim-ministru al țării. Ei au rivalizat pentru gestionarea bugetelor, accesul la credite externe și controlul fluxurilor financiare.

Ministerele și agențiile, care au fost controlate de partidele de coaliție, au început să acționeze nu în interesul statului și al societății, ci în interesele lui Plahotniuc și ale lui Filat. Miniștrii n-au cerut și n-au urmat instrucțiunile șefului guvernului, ci cele ale liderilor lor de partid, în cazul Partidului Democrat – ale lui Vlad Plahotniuc.

În primăvara anului 2013, această luptă s-a încheiat cu prăbușirea coaliției. Plahotniuc a fost îndepărtat din funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului, iar Filat a fost demis din cauza suspiciunii de corupție.

Conflictul dintre oligarhii aproape s-a terminat cu alegerile parlamentare anticipate. Însă, cu ajutorul funcționarilor europeni, și anume al comisarului pentru extindere și vecinătate Štefan Füle, și al șefului delegației UE în Moldova, Dirk Schuebel, situația a fost stabilizată, și noua coaliție a fost formată în luna mai – „Alianța pentru Integrare Europeană-2“. Acolo, influența Partidului Democrat și a lui Plahotniuc, a crescut, iar cea a lui Filat și a Partidului Liberal Democrat a scăzut.

Tot mai multe organe guvernamentale s-au aflat sub controlul neoficial al Partidului Democrat, fie după numire a oamenilor „proprii“, fie după încadrare a șefilor lor în „Imperiul lui Plahotniuc“.Tema „poveștii de succes“ s-a retras din spațiu public.

În cursul următoarelor alegeri parlamentare de la 30 noiembrie 2014, PDM a condus cea mai ambițioasă și costisitoare campanie. Potrivit experților, fiecare dintre cei 19 de deputați intrați în Parlament de la Partidul Democrat, ”a costat” de aproximativ zece ori mai mult decât deputații din alte partide.

Unul din semnele principale ale degradării coaliției de guvernământ a devenit scandalul asurzitor cu dispariția miliardului de dolari din cele trei bănci de stat, suma echivalentă cu aproximativ 13% din PIB-ul Moldovei.

Detalii despre afacerile bănești au fost descoperite la sfârșitul anului 2014. Fostul prim-ministru Vlad Filat și echipa lui au fost suspectați că ar fi implicați în tranzacții. Totul s-a terminat în toamna anului 2015, când la sesiunea parlamentară l-au încătușat pe Filat, iar guvernul, condus de deputatul Partidului Liberal Democrat Valeriu Streleț, a fost demis.

Coaliția s-a prăbușit din nou, și cu mare dificultate a fost restaurată la începutul anului 2016, cu ajutorul Occidentului, și mai precis al SUA, dar de data aceasta cu un control complet al Partidului Democrat asupra țării. Postul șefului guvernului plănuia să-l ocupe Plahotniuc, dar sub presiunea opoziției și după protestele publice, a cedat. În ultimul moment, el a propus candidatura protejatului său Pavel Filip, care deține și în prezent funcția de prim-ministru.

Șansele politice ale jucătorului ieșit din umbră

Dar de ce Plahotniuc a vrut postul de prim-ministru și apoi a fost așteptat să fie candidat de presedinte? Există trei versiuni. Cea prima: el este condus de egocentrismul său. Cea de-a doua: el a fost cerut cu privire la aceasta în SUA. Într-o conversație cu mine această versiune a fost parțial confirmată de un diplomat european: „Am auzit că Plahotniuc e mai bun decât politicianul pro-rus Renato Usatîi“ – a spus el. „Întrebați-l pe Ion Sturza, dacă într-adevăr el a renunțat la lupta, pentru că la început a fost susținut de către americani, și apoi nu?“

În fine, nici n-a trebuit să-l întreb pe fostul candidat la funcția de prim-ministru Ion Sturza. El a vorbit public despre implicarea SUA în aprobarea guvernului lui Pavel Filip. „Doamna Nuland a aterizat în Dâmbovița, și în timpul consultării la Cotroceni (palatul prezidențial la București) a aruncat o bombă de stabilizare“, – a spus Sturza, vorbind la o masă rotundă la „Expert Forum“ românesc, care a avut loc la 9 februarie 2016 la capital României.

„Am fost dezamăgit după o anumită situație, când România și Occidentul au decis să nu intervină. Dar apoi au intervenit, decizia de a forța pe unii deputați să voteze pentru Plahotniuc, a fost luată la cel mai înalt nivel în România” – a spus Ion Sturza.

Cu toate acestea, există și a treia versiune, mai puțin populară decât celelalte: oligarhul are nevoie de imunitate, și nu în Moldova, ci în străinătate. „Astăzi această persoană își poate permite să meargă fără riscul în străinătate? Nu este adevărat că el este inteligent și că nu lasă urme. Urmele financiare rămân întotdeauna” – a declarat un angajat al corpului diplomatic de o reprezentanță europeană în Moldova.

În 2012, mass-media din Republica Moldova a raportat că Vlad Plahotniuc este căutat de Interpol. Aceste informații atunci, la o conferință de presă, au fost negate de avocații săi. Documentele prezentate au confirmat că Plahotniuc nu este subiectul unor procese la Cipru, iar avocatul lui american Val Gurvits a spus că a primit confirmarea de la sediul Interpol situat la Lyon, că „clientul lui nu a fost implicat în nicio investigare.“

„Am trimis, de asemenea, o scrisoare la Curtea de Justiție din Londra, în numele lui Vlad Plahotniuc, solicitând semnarea și ștampilarea cererii noastre, în care se afirmă că Plahotniuc nu este acuzat în niciun caz. Ne-au satisfăcut cererea, ceea ce înseamnă că clientul nostru nu este parte în niciun proces în curs de investigare”, – a spus Gurvits. Rezultatul solicitării în România este același: oligarhul nu este subiectul niciunui dosar penal în țara vecină.

În 2013, însă, fostul ministru de Interne, Dorin Recean a confirmat că biroul italian Interpol este interesat de Vlad Plahotniuc, bănuind-l de implicare în grupul organizat criminal rusesc Solntsevo. Plahotniuc însuși a numit această informație speculații politice.

Director al săptămânalului „Panorama“, Dumitru Ciubașenco consideră că Plahotniuc caută să devină prim-ministru, în scopul de a folosi acest post ca o rampă de lansare pentru președinție. De ce? „Ca să dovedească că el, de asemenea, poate fi un manager eficient“, – a declarat jurnalistul.

„Plahotniuc se află într-o poziție foarte dificilă. Este înconjurat de dușmani pe toate laturile. Occidentul n-a vrut ca el să devină prim-ministru, și nu vrea ca el să devină președinte. Sloganul principal al protestelor din Chișinău – „Jos cu Plahotniuc!“ După încercarea lui nereușită să ia postul prim-ministrului, pe el a căzut o grămădă de critici în presa română și cea rusă” – a comentat jurnalistul pentru openDemocracy.

Ciubașenco nu este sigur dacă oligarhul va obține președinția sau nu. „In loc de sine, el a trebuit să propună o persoană din cercul cel mai apropiat. Probabil, de asemenea, va trebui s-o facă și la alegerile șefului statului. Până acum, eforturile lui Plahotniuc de a lua primele posturi în Republica Moldova nu au fost reușite.

”Reiese că tot ce a făcut, a făcut în favoarea altora . În același timp, el a dobândit o mulțime de dușmani, atât în Moldova, cât și în străinătate. El nu are de ales, decât să-și păstreze statutul de lider de umbră al țării și să lupte împotriva atacurilor de inamici. În general, eu nu-l invidiez. Totuși, mi se pare, îi place să joace asemenea jocuri”.

Danuț Petran

Istoric, născut în București, care trăiește permanent în străinatate. Cercetează istoria țărilor balcanice și mitologiile lor naționale.


Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu, E-mail adresa Dvs. nu va fi publicat